Girard și teoria mimetică
René Girard (1923—2015) a fost un gânditor francez a cărui viziune s-a extins asupra unui spectru larg de domenii, precum filosofia, psihologia, […]
Pichard și moralitatea intuitivă
Harold Arthur Pichard (1871-1947) a fost un filosof britanic care și-a dedicat activitatea sferei eticii și moralității. Deși la început a studiat […]
Bayes și studiul probabilităților
Thomas Bayes (1701-1761) a fost un filosof, statistician și cleric britanic cunoscut pentru ce avea să devină teorema lui Bayes. În partea […]
Lévi-Strauss și legăturile antropologiei cu filosofia
Claude Lévi-Strauss (1908-2009) a fost unul dintre cei mai cunoscuți antropologi , cercetările sale având ecou însă și în alte discipline, precum […]
Kojeve sau varianta atractivă a filosofiei lui Hegel
Alexandre Kojève (1902-1968) a fost un filosof francez de origine rusă, cursurile sale de (re)interpretare a filosofiei lui Hegel având o influență […]
Ferreira și povara realității
Carlos Vaz Ferreira (1872-1958) a fost un filosof uruguayan cunoscut pentru introducerea conceptelor filosofiei pragmatismului în societățile din America de Sud. În […]
Brădățan și rolul eșecului
Costică Brădățan este un filosof român-american contemporan, devenit cunoscut pentru studierea eșecului și relația acestuia cu succesul atât de mult căutat. Brădățan […]
Falsul profet din Abonoteichus
Alexandru din Abonoteichus (aprox 105-170) a fost un fals predicator din perioada Imperiul Roman, devenit cunoscut prin numărul adepților obținuți, în pofida […]
Rezoluțiile filosofice de anul nou
Rezoluțiile de anul nou – o bună modalitate de a ne seta noi obiective sau o pierdere de vreme? Greu de spus, […]
Thomas și filosofia călătoritului
Emily Thomas (1985-) este o gânditoare britanică cunoscută pentru studiul dimensiunii filosofice a călătoritului, pornind de la propria sa pasiune pentru această […]
Puterea jurnalului
Deși chinuită de războaie, conflicte și dictaturi, China este sursa unei înțelepciuni populare ample. Proverbele chinezești au puțin de-a face cu dragostea […]
Fericirea în contextul economic actual
Știm cu toții că societatea de consum este în esență tipul de societate în care sistemul economic stimulează intenționat consumul, determinând astfel […]
Steiner și filosofia spiritualității
Rudolf Steiner (1861 – 1925) a fost un filosof austriac cunoscut pentru formarea curentului antropozofiei – cale de cunoaștere a lumii și […]
Lovelock și previziunea apocalipsei climatice
James Lovelock (1919-2022) a fost un om de știință britanic cunoscut pentru studiile sale independente realizate în relație cu schimbările climatice, dar […]
Mic îndreptar al războiului just
Războiul a însoțit, în diverse forme, societatea umană de la începuturile sale și iată că, din păcate, până în prezent. Pe fondul […]
Frankfurt și filosofia bullshit-ului
Harry Gordon Frankfurt (1929-) este un filosof american, profesor emerit la Universitatea Princeton, unde a predat în perioada 1990 – 2002. Dacă […]
Filosofia longevității a lui George Ohsawa
George Ohsawa (1893-1966), născut la data de 18 octombrie la Kyoto, în Japonia, pe numele lui adevărat Nyoichi Sakurazawa, este cunoscut ca […]
Carroll și filosofia filmelor de groază
Noël Carroll (1947 – ) este un filosof american cunoscut pentru contribuția sa în domeniul artei. Carroll, profesor la City University din […]
Siddhartha sau renunțarea la fericire – o lecție de Herman Hesse
„Și astfel, toți îl iubeau pe Siddhartha. Pentru toți era izvor de bucurie, pentru toți era izvor de plăcere. Dar el, Siddhartha, […]
De la instinct la Schopenhauer: o explicație a „momentelor fericite”
Dacă nu e fericire, atunci ce e?; se întreabă ba unii, ba alții. Ce simt eu când îmi revăd mama, când îmi […]
Amăgirile mindfulness-ului
Nici în doctrina sankhya-yoga nu găsim teren fertil pentru exprimarea fericirii; sarcina unui yoghin e să-și suprime activitățile spontane ale minții, să […]
Principiul Pollianney și fericirea trăită doar în amintiri
Ce bravo este Ivan Turgeniev; a reușit să dezvăluie caracterul iluzoriu al fericirii printr-o simplă și elegantă figură de stil, printr-o analogie […]
Tristețea ca normalitate
De când a devenit arhimediatizat termenul „depresie”, oamenii au uitat că există și starea de tristețe. Putem fi și triști, și e […]
Kaiful care ne lipsește
Rusescul kaif (кайф, кейф) e un cuvânt de proveniență arabă (turcii spun keyif), cu sens de toropeală dulceagă, de odihnă în oaza […]
Etimologia fericirii – ce explică sensul inițial al cuvântului
La originile sale, cuvântul „fericire” însemna un fel de noroc orb, o soartă zâmbitoare. Aflăm că românescul „ferice” provine din latinescul felix, […]
Mulțumirea ca alternativă realistă a fericirii
Să fim mulțumiți de viață, asta de fapt vrem. Să ne bucurăm senin de ce avem, de planurile noastre, de familie, de […]
Încălcarea contractului social sau cauza comună a valurilor de protest din lume
Europa, America de Sud și Asia experimentează un val puternic de mișcări sociale, evenimente similare petrecându-se, cu puțin timp în urmă, și […]
Socrate și fericirea „de dincolo”
Ce putem afla despre fericire de la Socrate? Cum și-o închipuia marele filosof? Credea el că oamenii pot fi fericiți? Mai întâi, […]
Împăcarea cu sine în hinduism
Hindușii nu se complică în privința fericirii. Religia lor e atât de deterministă și le organizează atât de eficient traseul vieții, încât […]
Despre inadecvarea unui discurs corect
Un mesaj corect, un semnal de alarmă legitim poate cădea în derizoriu în momentul în care emitentul este neadecvat și/sau în locul […]
Rețeta fericirii
Rețeta fericirii, scrisă acum 2 000 de ani de ilustrul poet latin Marțial, nu și-a pierdut niciun dram din farmecul său. Dar […]
Enkidu, tristețea post-coitală și plictiseala ca fundal existențial
Tot așa cum un curcubeu devine neinteresant peste cincisprezeze minute după apariția sa pe cer, „fericirea” care durează mai mult de-o săptămână […]
Bodhidharma, nirvana și fericirea redusă la zero
În mai toate sistemele religioase importante, fericirea este privită ca un fel de anomalie, ca ceva irealizabil în viața de acum. O […]
Suntem neadaptați evolutiv pentru fericire
Evoluția n-a avut nevoie de oameni fericiți; ăia ar fi oprit-o pe loc. Fericiții s-ar fi îndestulat cu ce au, fără a […]
Despre iluzia fericirii
Conceptul de fericire e o invenție, un construct cultural, un mit, un miraj al dorințelor noastre hipertrofiate. E un concept virtual, care […]
Espresso Filosofic sau o dovadă de stoicism
Espresso Filosofic a ajuns la trei ani de existență, trei ani în care am încercat (și sper că am reușit, într-o oarecare […]
„Simbolul viu” redobândindu-se
Prin încercarea de a aprofunda câteva observaţii ale lui Mircea Eliade, din Imagini şi simboluri, poate fi prezentat un fel de înţeles […]
Omul între fiinţa simbolică şi neant
Întrebarea din titlu m-a preocupat, după ce, în data de 15 aprilie, de Ziua mondială a artei, a ars acoperişul Catedralei Notre-Dame […]
Despre dispariția simbolurilor
Ochii multora dintre noi au fost ațintiți ieri seară asupra canalelor de știri care transmiteau, în direct, incendiul devastator de la catedrala […]
Paroxismul absurdului
Nu cred că există subiect mai tabu decât sinuciderea. Dincolo de cauzele punctuale care pot îndemna oamenii la suicid, am să mă […]
Raționamentul meritocratic sau una dintre amăgirile secolului XXI
Așteptându-și execuția într-o celulă a unei închisori din Roma secolului al V-lea, Boethius a descris caracterul aleatoriu al sorții în ‘Consolarea filozofiei’, […]
În căutarea filosofiei alimentației
Filosofia este unul dintre puținele domenii în care nu există adevăruri absolute, fiecare având dreptul de a își forma o conduită în […]
Fantasme nietzscheene
Seara venind spre casă, remarc cu o stupoare aproape violentă, că în fața blocului se află o figură care ar trebui să […]