Filosofie altfel

Lovelock și previziunea apocalipsei climatice

James Lovelock (1919-2022) a fost un om de știință britanic cunoscut pentru studiile sale independente realizate în relație cu schimbările climatice, dar și cu capacitatea de regenerare a pământului. Lovelock este cunoscut și pentru că a fost primul om de știință care a semnalat prezența clorofluorocarburilor în atmosferă, compuși care atacă stratul de ozon.

Lovelock a obținut doctoratul în medicină în 1948 la Londra, ulterior mutându-se în Statele Unite ale Americii, unde și-a extins spectrul cercetărilor, rezultatul acestora fiind utilizate inclusiv în proiectele realizate de NASA. Lovelock a devenit cunoscut la scară largă pentru dezvoltarea ipotezei gaia cu privire la mecanismul de auto-reglare a planetei noastre (despre care poți citi în lucrarea sa omonimă, disponibilă aici), dar și pentru avertizările sale cu privire la iminenta catastrofă climatică a lumii.

Din perspectivă filosofică, cele mai cunoscute idei expuse de Lovelock sunt următoarele:

  • Gaia, de la numele zeiței grecești, desemnează mecanismul prin care pământul se auto-reglează pentru menținerea echilibrului pe planetă. Prin acțiunile oamenilor, de poluare extensivă și reducere a biodiversității, gaia este afectată și nu mai poate contracara efectele schimbărilor climatice;
  • De-a lungul timpului, Lovelock a prezis dezastre climatice în jurul anului 2020, o Europă deșertică în anul 2040 și un scenariu apocaliptic în anul 2100, cu majoritatea speciei umane exterminată și cu supraviețuitorii grupați în regiunile arctice;
  • Urgența climatică este asemănătoare unei situații de război, motiv pentru care democrația poate fi trecută în plan secund pentru gestionarea acestei crize;
  • Majoritatea problemelor climatice derivă din utilizarea combustibililor fosili. Singura soluție, din punct de vedere energetic, este reprezentată de adoptarea energiei nucleare pe scară largă, întrucât sursele de energie regenerabilă nu pot susține consumul societății moderne;

Deși apocaliptice și controversate, ideile lui Loveback atrag atenția unor probleme cărora ar trebui să le acordăm mai multă atenție. Deși soluția nu va veni din suspendarea democrației (observăm cum statele nedemocratice sunt printre cele care ignoră apelurile pentru reducerea poluării), este necesară conștientizarea faptului că exploatarea galopantă a resurselor plantei nu mai poate continua în același ritm, fără considerație pentru evenimentele din viitor.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Leave a Reply

Your email address will not be published.