Amăgirile mindfulness-ului

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Nici în doctrina sankhya-yoga nu găsim teren fertil pentru exprimarea fericirii; sarcina unui yoghin e să-și suprime activitățile spontane ale minții, să înceteze a gândi atât la noțiunile greșite, cât și la cele corecte, să anuleze atât fanteziile, cât și amintirile, să depășească până și reflexele somnului (or, activitatea spontană a minții continuă în somn). […]

Weil și asigurarea mijloacelor suficiente de trai la nivel universal

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

Simone Weil (1909-1943) este una dintre figurile fascinante din istoria recentă a filosofiei, prin cumulul de particularități care i-au caracterizat viața, aceasta fiind, deopotrivă, profesor, activist politic, ascet, mistic, muncitor, filosof și psiholog. Născută într-o familie seculară de evrei din Paris, Weil a dovedit o capacitate intelectuală remarcabilă de la vârste fragede, fiind admisă la […]

Principiul Pollianney și fericirea trăită doar în amintiri

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Ce bravo este Ivan Turgeniev; a reușit să dezvăluie caracterul iluzoriu al fericirii printr-o simplă și elegantă figură de stil, printr-o analogie pe înțelesul oricui: „Fericirea e ca sănătatea – o ai atunci când n-o observi”. Deci, realmente, fericirea nu o simți nicicând: știi când nu este, dar nu știi când este. Ce magie…  Exact […]

Jung și legătura dintre om și trecut, prin intermediul religiei

Posted 1 CommentPosted in Filosofie a religiei

Carl Gustav Jung (1875-1961) a fost un psiholog și psihiatru elvețian, fondator al psihologiei analitice, dar care a exercitat o influență puternică și în domenii conexe, precum în filosofia religiei sau în literatură. Fiu al unui pastor, Jung a fost pasionat de mic de studiul comportamental al persoanelor din jur, al părinților și profesorilor, fiind, […]

Dewey, filosoful aflat la intersecția politicii cu știința

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

John Dewey (1859-1952) a fost un important filosof american, cu o contribuție semnificativă în domeniul educațional. Un avocat dedicat al democrației, Dewey s-a dedicat promovării școlii, ca instituție, și societății civile, ca mijloace de consolidare pentru societăți. Preocuparea pentru progres a fost fundamentată de interesul lui Dewey pentru teoria evoluționistă a lui Huxley. Dewey a […]

Kaiful care ne lipsește

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Rusescul kaif (кайф, кейф) e un cuvânt de proveniență arabă (turcii spun keyif), cu sens de toropeală dulceagă, de odihnă în oaza răcoritoare; e un fel de dolce far niente. Potrivit Koranului, cei dreptcredincioși vor avea în Rai o stare de permanent kaif. Dostoievski a descifrat kaiful ca fiind o stare de beatitudine (состояние блаженной […]

Sofismul și ignorarea întrebărilor existențiale

Posted Leave a commentPosted in Curente filosofice

Sofismul este un curent filosofic apărut în Grecia antică presocratică, între secolele al VII-lea și al VI-lea înaintea erei noastre, materializat într-o școală de gândire care punea în centrul atenției sale omul și modul în care acesta se comportă și mai puțin aflarea răspunsului la întrebări metafizice. Practic, relativismul și scepticismul au caracterizat viziunea sofiștilor […]

Etimologia fericirii – ce explică sensul inițial al cuvântului

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

La originile sale, cuvântul „fericire” însemna un fel de noroc orb, o soartă zâmbitoare. Aflăm că românescul „ferice” provine din latinescul felix, cu un sens polivalent: „norocos”, „de succes”, „de bun augur”, „roditor”, „înfloritor”, „prosper”. Latinii utilizau și cuvântul fortuna (fericire, soartă), originar din fors (întâmplare, coincidență). De aici avem în italiană felicita și în […]

Schleiermacher și filosofia teologică

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Friedrich Schleiermacher (1768-1834) a fost un important teolog german, considerat drept fondatorul modern al teologiei protestante. Crescut într-un mediu educațional rigid și bazat pe studiul religios, Schleiermacher a reușit să își convingă tatăl să întrerupă studiile teologice și să le urmeze pe cele universitare, unde a descoperit scrierile lui Kant, ale cărui adept a rămas […]

Jordan Peterson, adversarul corectitudinii politice

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

Jordan Bernt Peterson (1962 – ) este un psiholog canadian cu puternice înclinații către domeniul filosofic, atât din perspectiva sa politică, precum și din cea religioasă. Peterson este profesor universitar la Universitatea din Toronto, după o carieră academică dezvoltată prin apartenența la mai multe instituții de renume, printre care și Harvard. Viziunile lui Peterson au […]

Socrate și fericirea „de dincolo”

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Ce putem afla despre fericire de la Socrate? Cum și-o închipuia marele filosof? Credea el că oamenii pot fi fericiți? Mai întâi, aflăm că standardele sale în această materie erau foarte înalte; după Socrate, abia găsind înțelepciunea am putea găsi fericirea. Dar el însuși le-a găsit pe ambele? Dacă cercetăm dialogurile socratice, vom conchide că […]

Ecologismul sau responsabilitatea pentru starea mediului

Posted 1 CommentPosted in Curente filosofice

Ecologismul reprezintă un curent de gândire cu puternice implicații etice, al cărui scop este reprezentat de protejarea calității vieții, deziderat ce poate fi realizat prin renunțarea la practicile dăunătoare din societate. Sub aspect filosofic, se pot identifica două categorii de filosofi ai protecției mediului – cei care urmăresc, prin viziunea lor, menținerea unui mediu de […]

Toleranța lui Voltaire într-o epocă intolerantă

Posted Leave a commentPosted in Espresso Filosofic recomandă

Toleranța este o valoare pe care ne-o atribuim sau către care ne dorim să tindem, la nivelul societății. Ne place să credem că suntem toleranți, deschiși la minte și gata de a accepta diferențele dintre noi. În realitate, de multe ori, efortul nostru reprezintă un demers în sprijinul tarei corectitudinii politice, o imagine afișată de […]

Despre inadecvarea unui discurs corect

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Un mesaj corect, un semnal de alarmă legitim poate cădea în derizoriu în momentul în care emitentul este neadecvat și/sau în locul nepotrivit. Problema schimbărilor climatice este reală, iar efectele acesteia ne sunt vizibile tuturor. Totodată, este intuitiv să anticipăm ce va urma pentru omenire, dacă procesul degradării mediului înconjurător va continua în același ritm […]

Rețeta fericirii

Posted 1 CommentPosted in Filosofie altfel

Rețeta fericirii, scrisă acum 2 000 de ani de ilustrul poet latin Marțial, nu și-a pierdut niciun dram din farmecul său. Dar oare e vorba de fericire în ea sau, totuși, de altceva? Să luăm cunoștință de textul în care poetul vine cu sfaturi către sine însuși: Cum poți să duci o viață plăcută și-un […]

Gorgias, oratoria și viața publică

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

Gorgias (483-376 înaintea erei noastre), filosof și orator, este considerat unul dintre fondatorii sofismului, curent de gândire care încerca promovarea oratoriei și retoricii în viața civică și politică. Gorgias s-a născut în Sicilia, ajungând în Atena în jurul anului 427, în fruntea unei misiuni diplomatice, urmând să rămână ulterior în capitala elenă. Patru opere ale […]

Enkidu, tristețea post-coitală și plictiseala ca fundal existențial

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Tot așa cum un curcubeu devine neinteresant peste cincisprezeze minute după apariția sa pe cer, „fericirea” care durează mai mult de-o săptămână plictisește. O plăcere sau o bucurie care și-a atins pragul de sus al satisfacției provoacă suprasaturație și desensibilizare; se creează loc și așteptări pentru altceva. În Epopeea lui Ghilgameș se povestește cum o […]

Bodhidharma, nirvana și fericirea redusă la zero

Posted 1 CommentPosted in Filosofie altfel

În mai toate sistemele religioase importante, fericirea este privită ca un fel de anomalie, ca ceva irealizabil în viața de acum. O anumită stare de fericire e admisă abia după moartea individului, prin contopirea eului/sufletului cu ce va găsi dincolo: neant, absolut, Dao, Dumnezeu, uitare în nirvana, tărâmul strămoșilor etc. Ilustrativă în această privință e […]

Postmodernismul și neîncrederea în metanarațiuni

Posted 1 CommentPosted in Curente filosofice

Postmodernismul este unul dintre cele mai importante curente filosofice ale secolului al XX-lea, acesta dezvoltându-se, cu preponderență, în Franța. Caracteristica comună a postmoderniștilor este refuzul de a accepta adevăruri considerate universale, în societatea vestică, fără a investiga dacă narativul expus își confirmă argumentele. Termenul a apărut în 1979, fiind folosit de Jean-François Lyotard în lucrarea […]

Despre iluzia fericirii

Posted 2 CommentsPosted in Filosofie a religiei

Conceptul de fericire e o invenție, un construct cultural, un mit, un miraj al dorințelor noastre hipertrofiate. E un concept virtual, care a lipsit mereu din lumea reală, pe care motiv nu poate fi trăită fericirea, ci doar imaginată. Oamenii, ca și animalele, au stări de satisfacție, plăceri de moment, ușor percepute și măsurabile fiziologic; […]

Justus Lipsius și readucerea stoicismului în prim-plan

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Justus Lipsius (1547-1606), pe numele său real Joost Lips, este unul dintre cei importanți oameni de cultură din perioada în care a trăit, contribuția sa filosofică cea mai cunoscută fiind readucerea stoicismului în prim-plan, însă într-o modalitate prin care acesta să se armonizeze cu viziunea creștinismului. Născut în apropiere de Bruxelles, Lipsius și-a dedicat studiul […]

Du Bois și lupta pentru eliminarea segregării sociale

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

William Edward Burghardt Du Bois (1868-1963) a fost un important filosof american, a cărui gândire a gravitat în jurul promovării egalității sociale pentru reprezentanții de culoare din societatea americană. Spre finalul vieții, viziunea lui Du Bois s-a îndreptat către marxism, ca modalitate de a înlătura diferențele economice dintre persoanele de culoare și majoritatea populației caucaziene. […]

Relativismul sau pluriperspectivismul în viața de zi cu zi

Posted 1 CommentPosted in Curente filosofice

Relativismul este curentul filosofic conform căruia toate punctele de vedere asupra unei situații pot fi considerate valide. Deși termenul a fost introdus inițial în limba germană, principiile din spatele acestuia au origini încă din Grecia Antică. Astfel, justiția este relativă cutumelor locale sau temperatura este relativă, în funcție de scara termică utilizată. Ieșind din sfera […]

Plutarh, binele, răul și destinul

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Plutarh (cu aproximație 45-120) a fost un filosof grec, ulterior devenit și cetățean roman, care a continuat moștenirea lui Platon, ducând ideile acestuia mai departe. Plutarh a predat filosofie pe teritoriul Imperiului Roman, ajungând să pătrundă în sferele înalte, învârtindu-se în cercurile împăraților Traian și Hadrian. Persoană care a călătorit mult, Plutarh a scris în […]

Spencer, evoluționismul și rolul minimal al statului

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

Herbert Spencer (1820-1903) a fost una dintre marile figuri ale peisajul intelectual din epocă, în Marea Britanie, fiind cunoscut aproape la paritate cu Charles Darwin, pentru promovarea teoriei evoluției. Odată cu trecerea timpului, acesta a ajuns să fie recunoscut pentru gândirea sa din sfera filosofiei politice, influența atribuită asupra dezvoltării teoriei evoluționismului diminuându-se. Singurul copil […]

Pozitivismul logic și refuzul întrebărilor metafizice

Posted Leave a commentPosted in Curente filosofice

Pozitivismul logic reprezintă un curent filosofic care își are originea în Viena anilor 1920 și dezvoltarea în anii ’40 și ’50, în Statele Unite ale Americii. Conform acestei școli de gândire, cunoștințele dobândite pe cale științifică sunt singurele care pot prezenta încredere, fiind refuzată investigarea temelor cu tentă metafizică, precum cele referitoare la liberul arbitru […]

„Simbolul viu” redobândindu-se

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Prin încercarea de a aprofunda câteva observaţii ale lui Mircea Eliade, din Imagini şi simboluri, poate fi prezentat un fel de înţeles al ignoranţei occidentalilor pentru suferinţa celui străin de spiritul lui. Pentru autor, descoperirea simbolurilor se realizează în situaţii istorice şi se revelează în situaţii limită. Cea din urmă situaţie este acel moment în […]

Kant, promotorul liberalismului în relațiile internaționale

Posted 3 CommentsPosted in Filosofie politică

Immanuel Kant (1724-1804), născut în Konigsberg (actualul Kaliningrad, exclavă a Federației Ruse) este cunoscut, cu siguranță, pentru contribuția sa din sfera moralității, prin celebra teorie a imperativului categoric, prin care acesta promovează aplicarea maximei acțiunilor personale în vederea stabilirii legilor universale. Dincolo de normele etice și de cunoscuta Critica rațiunii pure, Kant are meritul, din […]

Utilitarismul și dilemele morale

Posted 1 CommentPosted in Curente filosofice

Utilitarismul este unul dintre cele mai cunoscute curente filosofice, având în prim plan accentul pus, după cum îi sugerează numele, asupra utilității pe care o anumită acțiune o are pentru agentul care o desfășoară. Adepții acestui curent refuză codurile morale sau acțiunile bazate pe tradiție, ghidându-și acțiunile în funcție de rezultate pozitive produse. În ciuda […]

Maimonides și relația dintre religie și filosofie

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Moise Maimonides (1135-1204), cunoscut și sub numele de Rambam sau Abu Imran Musan (nume arăbesc), a fost unul dintre cei mai importanți filosofi evrei și un intelectual de renume al epocii în care a trăit. Principala operă a filosofului de religie iudaică, născut la Cordoba, a fost Un ghid pentru perplecși, lucrare realizată în limba […]

Berkeley și reconcilierea științei cu religia

Posted 1 CommentPosted in Filosofie a religiei

George Berkeley (1685-1753) a fost unul dintre cei trei mari empiriști britanici, alături de John Locke și David Hume. Filosoful de origine irlandeză este cunoscut pentru viziunea sa imaterialistă, conform căreia obiectele există doar datorită imaginației noastre de a le percepe, ele neavând o componentă materială în cazul în care mintea umană nu ar fi […]

Pragmatismul și scoaterea filosofiei din tipare rigide

Posted Leave a commentPosted in Curente filosofice

Pragmatismul este un curent filosofic conform căruia un aspect este satisfăcător dacă din punct de vedere practic conduce la o consecință pozitivă, aducând astfel o dimensiune mult mai ancorată în realitate pentru sfera filosofică. Curentul își are originea în Statele Unite, în perioada anilor 1870, cei mai importanți reprezentanți ai acestuia fiind Charles Sanders Peirce […]

Kropotkin și anarho-comunismul

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

Peter Kropotkin (1842-1921) este unul dintre reprezentanții marcanți ai anarhismului, fiind cunoscut, totodată, pentru imaginea sa de revoluționar. Fiu de prinț, gânditorul rus s-a aflat în serviciul țarului Alexandru al II-lea, dar a servit și cinci ani în armată, în Siberia, unde a început o vastă activitate de cartografiere. Deși existau premisele dezvoltării unei cariere […]

Freud și legătura dintre religie și psihanaliză

Posted 1 CommentPosted in Filosofie a religiei

Sigmund Freud (1850-1939) este considerat părintele psihanalizei, teorie psihologică și tehnică terapeutică deopotrivă. Freud s-a născut în Imperiul Austriac și avea să își dezvolte cariera la Viena. Conceptele de bază, fără a intra în detalii referitoare la concepte psihologice, sunt reprezentate de cele trei elemente constituente ale minții: sinele, eul și supraeul, aflate în permanentă […]

Egoismul și modul de acțiune al individului

Posted Leave a commentPosted in Curente filosofice

Egoismul este, din punct de vedere filosofic, curentul conform căruia propria persoană stă în centrul motivației pentru care omul își alege acțiunile. Termenul provine din latinescul ego, echivalentul eu-ului românesc. În analiza egoismului, un punct central îl reprezintă analiza liberului arbitru și gradul de libertate pe care individul îl are în luarea deciziilor. Egoismul poate […]

Morgenthau și realismul politic

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

Hans Morgenthau (1904-1980) a fost un istoric și specialist al științelor politice de origine americano-germană, cunoscut pentru viziunea sa realistă din relațiile internaționale, conform căreia statele urmăresc întodeauna acumularea unui grad cât mai ridicat de putere. Morgenthau a părăsit Germania în 1932, pentru a preda la Geneva, însă șederea sa prevăzută pentru un an a […]

Ikhwan al-Safa’ și apariția primei enciclopedii

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Ikhwan al-Safa’ îi reprezintă, sub nume generic, pe autorii celei mai mari enciclopedii din Evul Mediu, care a apărut în spațiul islamic, cu cel puțin două secole înaintea publicării unei lucrări similar în spațiul european. Lucrarea, ai cărei autori nu au fost identificați, cuprinde informații despre o serie de teme, de la filosofie la matematică, bagaj […]

Rosa Luxemburg și spiritul revoluționar

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

Rosa Luxemburg (1871-1919) a fost o activistă revoluționară polono-germană și o susținătoare a socialismului, care, în viziunea sa, putea fi atins prin intermediul acțiunilor unei mase revoluționare. Născută în Polonia de astăzi, teritoriu aflat în epocă sub dominația Imperiului Țarist, a dezvoltat idei revoluționare din tinerețe, emigrând la Zurich la vârsta de doar 18 ani. […]