Nu este puțin timpul pe care îl avem, ci mult cel pe care l-am pierdut scria Seneca într-una din cunoscutele sale scrisori. Într-o variantă mult mai modernă și directă, Oliver Burkeman ne spune franc că acest timp reprezintă pentru noi, în medie, 4000 de săptămâni, de la începutul poveștii până la sfârșit. Această cuantificare brută, într-o unitate de timp pe care de multe ori o ignorăm, poate pune în perspectivă modul în care ne organizăm viața.
Cartea 4000 de săptămâni, Time management pentru muritori (o poți găsi aici) reprezintă o bună modalitate de introspecție în raport cu modul în care ne raportăm la timpul nostru, poate una dintre cele mai de preț comori pe care le avem la dispoziție. Într-un peisaj plin de cărți de dezvoltare personală, Burkeman prezintă un fel de material antitetic, care contrazice multe dintre ideile cu care suntem bombardați zi de zi.
Recurgând la idei filosofice și aducând în prim-plan o serie de filosofi contemporani, Burkeman ne îndeamnă să regândim relația cu timpul și să abandonăm cursa noastră perpetuă pe care o avem spre sporirea productivității. Totodată, printr-un duș rece literar, autorul semnalează rolul nostru neînsemnat la scară macro (mulțumiri aici existențialiștilor și nihiliștilor) și importanța încununării cu sens a timpului avut la dispoziție.
Rezumând, ideile lui Burkeman în ameliorarea relației noastre cu timpul ar fi următoarele:
- Sporirea productivității este o capcană. Eficientizarea proceselor aferente muncii noastre nu va conduce la un nivel mai mic de încărcătură, ci din contră. Spre exemplu, un algoritm bine pus la punct de a răspunde cât mai rapid la toate e-mail-urile primite va genera tot mai multe răspunsuri, care, adăugate la noile mesaje primite, va conduce, în final, la o încărcătură și mai mare;
- Social media înseamnă timp irosit. Asta nu înseamnă să nu mai folosim aceste aplicații, însă trebuie să conștientizăm cum, deși aparent gratuite, aceste aplicații se plătesc prin timpul și atenția noastră. Totodată, aceste aplicații reprezintă o modalitate ușoară de a amâna sarcini plictisitoare sau dificile, ceea ce nu ne va face decât să irosim și mai mult timp;
- Bucură-te de prezent. După cum remarca Cioran, nu trăim în prezentul concret și viu, ci într-un viitor fad și îndepărtat. În goana după succes, acumulare și progres, amânăm de multe ori să ne bucurăm de cei din jurul nostru și de clipa actuală, proiectând mereu un viitor mai bun, mai luminos, mai liniștit. În definitiv, acest viitor poate nici să nu vină, căci nimeni nu ne garantează cele 4000 de săptămâni.
- Acceptă că nu deții controlul. De multe ori de enervăm când apare ceva neprevăzut în viața de zi cu zi, care ne dă peste cap tot ce plănuisem să facem. Conștientizarea faptului că nu deținem controlul asupra programului nostru ne poate scuti de mulți nervi și ne poate ajuta să încercăm să găsim o oportunitate de învățare din evenimentul survenit. Pentru a nu intra într-o cursă nebună de a bifa evenimente și experiențe, ajută să conștientizăm că timpul nostru este finit și că nu vom putea bifa toate experiențele care ar fi disponibile (călătorii, bunuri, parteneri, etc).
Cartea lui Burkeman reprezintă o lectură plăcută și o bună modalitate de conectare la modul în care ne gestionăm timpul, dar și o transpunere modernă a multor concepte filosofice, adaptate vieții moderne aflate în continuă căutare de eficientizare și progres.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
