Greața reprezintă o senzație profund neplăcută, pe care, cel mai probabil, am experimentat-o fiecare dintre noi la un anume punct în viață. Partea cea mai bună la aceasta este că este o senzație trecătoare. Pentru Antoine Roquetin, protagonistul romanului de debut al lui Jean-Paul Sartre, Greața (îl poți găsi aici), această senzație este permanentă, iar cauzele sale nu sunt fiziologice. Sartre plasează acțiunea romanului său în orașul fictiv Bouville (cel mai probabil corespondentul real al Le Havre), aceasta petrecându-se înaintea celui de-al doilea război mondial.
Un fost aventurier ce a cutreierat lumea întreagă, în multe din călătorii alături de fosta sa iubită, Anny, Roquetin devine măcinat de inutilitatea vieții și de imensa povară a libertății totale pe care o posedă. Acesta încearcă să își găsească alinare în elaborarea unui roman despre un personaj istoric, în discuțiile cu Auto-didactul, un personaj umanist pe care îl disprețuiește și îl apreciază în același timp, și în revederea cu Anny. Toate aceste demersuri sunt însă lipsite de succes, Roquetin pierzându-și interesul și ajungând să nu își înțeleagă motivațiile inițiale. Greața îi acaparează starea de spirit și îl seacă de energie.
Romanul este scris sub forma unui jurnal episodic, cu alternanță a relatărilor telegrafice, în care zilele sunt apăsătoare, sub greutatea existenței, și a celor ample, care evocă impresiile lui Roquetin asupra celorlalte două personaje principale, a orașului și a locuitorilor săi. În final, Roquetin decide să își abandoneze proiectul editorial și să se mute la Paris, fără a avea însă nici o idee cu privire la viitoare sa activitate, care ar urma să fie sculptată de libertatea totală care îl apasă.
Considerat unul dintre romanele exponențiale ale existențialismului, Greața a cunoscut rapid faima internațională, căpătând apreciere și din partea celorlalți exponenți reprezentativi ai existențialismului francez din epocă: Albert Camus și Simone de Beauvoir. Deși anumite pasaje pot fi mai greoaie, opera rămâne o excelentă introducere în principiile de bază ale existențialismului, filosofia plecată în descoperirea sensului vieții.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
