Fericirea în contextul economic actual

Știm cu toții că societatea de consum este în esență tipul de societate în care sistemul economic stimulează intenționat consumul, determinând astfel crearea nevoilor în sectoarele profitabile. Aceeași societate este totodată construită și pentru a satisface aceste nevoi preferențiale, iar odată ce nevoile sunt satisfăcute, se obține fericirea (una pe termen scurt, spre foarte scurt).

John Stuart Mill ne averiza încă din anul 1863 că ”este mai bine să fii o ființă umană nesatisfăcută decât un porc satisfăcut, mai bine să fii un Socrate nesatisfăcut decât un idiot satisfăcut. Iar dacă idiotul sau porcul au o opinie diferită, aceasta este pentru că ei cunosc doar o parte a problemei; ceilalți cunosc, dimpotrivă, întreaga parte a problemei”. Cu alte cuvinte, ceea ce a vrut să transmită Mill este că etica porcului reduce fericirea la satisfacerea nevoilor primare, acele plăceri superficiale, care aparțin mai degrabă instinctului animalic al omului și că fericirea nu poate fi concepută fără ignoranță.

Judecând după nefericirea generalizată din jurul nostru în acest context economic al anului 2022 și impactul asupra conceptul abstract al fericirii, intens analizat de filosofi, identificăm următoarele idei:

  • Fericirea nu o cauți cum cauți un bun pentru consum sau pentru satisfacerea nevoilor, adevărata fericire vine din interior;
  • Bunurile și satisfacerea nevoilor superficiale nu ne fac cu adevărat fericiți;
  • După satisfacerea nevoilor primare, la un moment dat, chiar și „porcul” sau „idiotul” se întreabă care este următorul pas pentru atingerea fericirii;
  • Dacă scopul oricărui „idiot” este să își asume fericirea prin satisfacerea nevoilor de bază, nefericirea este asumată prin dorința de cunoaștere și de aprofundare, iar ignoranța și imbecilitatea sunt idealurile oricărui „lucid”;
  • Socrate se poate transforma într-o ființă umană veșnic „nemulțumită”, frustrată și înconjurată de ființe imbecile fericite;
  • Contextul economic nu este un factor determinant în atingerea stării de fericire.

A trăi o viață de succes economic, o viață în care există posibilitatea fericirii, este de fapt un proces de dezvoltare care nu poate fi posibil decât printr-o confruntare cu lumea și cu refuzul acesteia de a ne satisfice toate dorințele, prin conflictul interior provocat de capacitatea noastră de a gândi. Fericirea are nevoie de satisfacție, însă acestă satisfacție îngrădită ne fură libertatea de a fi nesatisfăcuți!

Articol realizat de Raluca Bercea.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *