Espresso Filosofic recomandă

Omagiu Cataloniei sau idealul luptei împotriva fascismului

Pentru cine a citit cartea 1984 a lui George Orwell, este greu de imaginat că acesta ar fi putut susține, chiar și indirect, comunismul – spoiler alert – circumstanțial, așa s-a întâmplat. Peisajul politic european din perioada interbelică a reprezentat o perioadă tumultoasă și confuză, războiul civil din Spania suscitând interesul întregii planete și reprezentând, din nefericire, un element precursor celui de-al doilea război mondial.

Contextul special al războiului civil spaniol (1936-1939) a portretizat, dincolo de natura conflictuală a evenimentului, lupta ideologică dintre comunism și fascism, relevând multiple fațete, inclusiv la nivelul luptelor de clasă sau a rolului bisericii în societate. Cu o Europa aflată sub spectrul extinderii fascismului, voluntari din întreaga lume s-au alăturat conflictului spaniol de partea republicană (comunistă), în lupta contra trupelor fasciste ale lui Franco (susținute de Germania și Italia). Hemingway, Emma Goldman, Tristan Tzara și George Orwell, printre alții, s-au alăturat astfel luptelor de partea republicană (susținută de URSS), iar experiențele acestora s-au transformat ulterior în veritabile opere sau memorii de război – Pentru cine bat clopotele (Hemingway – o poți găsi aici) sau Omagiu Cataloniei (Orwell – o poți găsi aici).

Relatarea de război a lui Orwell cuprinde, pe lângă experiențele sale de pe front, inclusiv aceea de a fi rănit aproape fatal, o descriere a peisajului politic complicat al Spaniei din epocă. Orwell surprinde diferențele ideologice între trupele fasciste și cele republicane, dar și scindările existente în cadrul trupelor republicane. Aceste lupte interne din tabăra republicanilor, atât de puțin vizibile în etapele incipiente ale conflictului, au avut la bază diferențele ideologice dintre anarhiști (cei care au deținut pentru o perioadă controlul în Catalonia și în rândul cărora Orwell s-a înrolat) și comuniști.

Orwell relatează astfel cum, pe fondul adâncirii luptelor interne din rândul republicanilor, anarhiștii au început să fie persecutați și arestați pe motivul de a fi ”troțkiști”. În mod evident, pe lângă argumentul moral care nu justifica persecutarea foștilor camarazi de război, scindările interne au contribuit la scăderea eficienței poziției trupelor republicane, care, în final, aveau să fie învinse.

Din punct de vedere filosofico-istoric, lectura lui Orwell reprezintă o bună modalitate de a surprinde diferențele ideologice dintre comunism, anarhism sau fascism, transpuse în practică. Totodată, Omagiu Cataloniei reprezintă o bună oportunitate de introspecție cu privire la teme precum lupta în sprijinul unui ideal, părăsirea zonei de confort, dar și futilitatea și arbitrarul războiului.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Leave a Reply

Your email address will not be published.