René Girard (1923—2015) a fost un gânditor francez a cărui viziune s-a extins asupra unui spectru larg de domenii, precum filosofia, psihologia, antropologia, sociologia și critica literară. Este cel mai cunoscut pentru dezvoltarea teoriei mimetice. În 1947 Girard a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a avut posibilitatea de a urma doctoratul și a […]
Harold Arthur Pichard (1871-1947) a fost un filosof britanic care și-a dedicat activitatea sferei eticii și moralității. Deși la început a studiat matematica, descoperirea filosofilor din Grecia Antică i-a schimbat perspectiva, orientându-se către filosofie. Pichard a devenit cunoscut ca fiind un filosof al eticii intuitive, considerând că normele după care ne ghidăm în a aprecia […]
Thomas Bayes (1701-1761) a fost un filosof, statistician și cleric britanic cunoscut pentru ce avea să devină teorema lui Bayes. În partea a doua a vieții, Bayes a devenit interesat de matematică și de calculul probabilităților. Deși scrierile sale s-au axat în principal asupra elementelor teologice, manuscrisele matematice ale lui Bayes, care au ajuns post-mortem […]
Claude Lévi-Strauss (1908-2009) a fost unul dintre cei mai cunoscuți antropologi , cercetările sale având ecou însă și în alte discipline, precum filosofia sau sociologia. A făcut parte din generația intelectualilor francezi ce i-a cuprins pe Albert Camus, Michel Foucault, Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir și Jacques Derrida. Lévi-Strauss a crescut în Paris și a […]
Alexandre Kojève (1902-1968) a fost un filosof francez de origine rusă, cursurile sale de (re)interpretare a filosofiei lui Hegel având o influență majoră asupra societății franceze din secolul precedent și modelând, rând pe rând, viziunile filosofice ale unor gânditori precum Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Michel Foucault sau Jacques Derrida. Kojeve s-a născut în Rusia, […]
Carlos Vaz Ferreira (1872-1958) a fost un filosof uruguayan cunoscut pentru introducerea conceptelor filosofiei pragmatismului în societățile din America de Sud. În 1903, Ferreira a devenit licențiat în drept, profesia sa de bază. Cele mai importante lucrări ale sale au fost Probleme ale libertății (1907) și Cunoaștere și acțiune (1908). A devenit profesor al Universității […]
Costică Brădățan este un filosof român-american contemporan, devenit cunoscut pentru studierea eșecului și relația acestuia cu succesul atât de mult căutat. Brădățan este profesor de științe umaniste la Universitatea Tehnică din Texas și profesor onorific la Universitatea din Queensland (Australia). Brădățan conferă un rol important eșecului în dezvoltarea spiritului uman. Amintindu-și de perioada copilăriei dintr-o […]
Alexandru din Abonoteichus (aprox 105-170) a fost un fals predicator din perioada Imperiul Roman, devenit cunoscut prin numărul adepților obținuți, în pofida înșelătoriei practicate. Alexandru apare în scrierile lui Lucian din Samosata, care, cumulate cu alte evidențe istorice, punctează către existența sa. Alexandru din Abonoteichus a reușit să dezvolte o adevărată industrie în jurul zeului […]
Rezoluțiile de anul nou – o bună modalitate de a ne seta noi obiective sau o pierdere de vreme? Greu de spus, depinde foarte mult de motivația și de scopul fiecăruia dintre noi atunci când ne setăm anumite obiective. Cu toate acestea, această practică poate avea o dimensiune filosofică mult mai pronunțată decât ne-am putea […]
Emily Thomas (1985-) este o gânditoare britanică cunoscută pentru studiul dimensiunii filosofice a călătoritului, pornind de la propria sa pasiune pentru această activitate. Thomas este cadru didactic în filosofie la Universitatea Durham. Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale gânditoarei britanice este Sensul călătoritului, în care își expune majoritatea ideilor asupra subiectului. Având în vedere […]
Deși chinuită de războaie, conflicte și dictaturi, China este sursa unei înțelepciuni populare ample. Proverbele chinezești au puțin de-a face cu dragostea și iubirea, însă scopul lor principal este de obicei de a găsi sens în viață, de a transmite înțelepciune sau de a explica comportamentul uman. Cunoscutul filosof chinez Confucius, care a influențat decisiv […]
Știm cu toții că societatea de consum este în esență tipul de societate în care sistemul economic stimulează intenționat consumul, determinând astfel crearea nevoilor în sectoarele profitabile. Aceeași societate este totodată construită și pentru a satisface aceste nevoi preferențiale, iar odată ce nevoile sunt satisfăcute, se obține fericirea (una pe termen scurt, spre foarte scurt). […]
Rudolf Steiner (1861 – 1925) a fost un filosof austriac cunoscut pentru formarea curentului antropozofiei – cale de cunoaștere a lumii și oamenilor care abordează și dimensiunile spirituale ale acestora, accesibile doar la nivelurile superioare ale cunoștințelor mentale. Steiner a fost preocupat de scrierile lui Goethe, aspect care i-a facilitat mutarea în Germania, unde avea […]
James Lovelock (1919-2022) a fost un om de știință britanic cunoscut pentru studiile sale independente realizate în relație cu schimbările climatice, dar și cu capacitatea de regenerare a pământului. Lovelock este cunoscut și pentru că a fost primul om de știință care a semnalat prezența clorofluorocarburilor în atmosferă, compuși care atacă stratul de ozon. Lovelock […]
Războiul a însoțit, în diverse forme, societatea umană de la începuturile sale și iată că, din păcate, până în prezent. Pe fondul consecințelor devastatoare ale războiului, una dintre preocupările filosofilor a fost reprezentată de analizarea războiului just sau drept – acel conflict care îndeplinește criteriile necesare pentru a își găsi justificare. Toma de Aquino, Sfântul […]
Harry Gordon Frankfurt (1929-) este un filosof american, profesor emerit la Universitatea Princeton, unde a predat în perioada 1990 – 2002. Dacă analiza asupra sistemului raționalist al lui Descartes reprezintă principalul domeniu de specializare al lui Frankfurt, acesta este cunoscut la scară globală pentru eseul său devenit best-seller – On bullshit. Scris inițial în 1986, […]
George Ohsawa (1893-1966), născut la data de 18 octombrie la Kyoto, în Japonia, pe numele lui adevărat Nyoichi Sakurazawa, este cunoscut ca fiind fondatorul dietei macrobiotice, care se bazează pe conceptul energiilor yin și yang. Numele de Ohsawa, derivat din sintagma franțuzească Oh, ça va (care înseamnă „Bine” sau „Mă descurc” ca răspuns la întrebarea […]
Noël Carroll (1947 – ) este un filosof american cunoscut pentru contribuția sa în domeniul artei. Carroll, profesor la City University din New York, a reușit să transforme pasiunea sa din copilărie, de a urmări filme de groază, în elementul de pornire al activității sale filosofice, ce se axează pe elemente reflective ce pot formulate […]
„Și astfel, toți îl iubeau pe Siddhartha. Pentru toți era izvor de bucurie, pentru toți era izvor de plăcere. Dar el, Siddhartha, nu își era lui însuși bucurie, nu își era lui însuși plăcere. (…) Iubit de toți, el, bucuria tuturor, nu purta în inimă nicio bucurie”; prin această descriere ușor antinomică ni-l prezintă Herman […]
Dacă nu e fericire, atunci ce e?; se întreabă ba unii, ba alții. Ce simt eu când îmi revăd mama, când îmi îmbrățișez copilul care-mi zâmbește, când descopăr că iubirea este reciprocă, sau când primesc un premiu pentru activitatea mea, în fine, când stau întins(ă) pe plajă, fără griji și cu marea la călcâie? Cum […]
Nici în doctrina sankhya-yoga nu găsim teren fertil pentru exprimarea fericirii; sarcina unui yoghin e să-și suprime activitățile spontane ale minții, să înceteze a gândi atât la noțiunile greșite, cât și la cele corecte, să anuleze atât fanteziile, cât și amintirile, să depășească până și reflexele somnului (or, activitatea spontană a minții continuă în somn). […]
Ce bravo este Ivan Turgeniev; a reușit să dezvăluie caracterul iluzoriu al fericirii printr-o simplă și elegantă figură de stil, printr-o analogie pe înțelesul oricui: „Fericirea e ca sănătatea – o ai atunci când n-o observi”. Deci, realmente, fericirea nu o simți nicicând: știi când nu este, dar nu știi când este. Ce magie… Exact […]
De când a devenit arhimediatizat termenul „depresie”, oamenii au uitat că există și starea de tristețe. Putem fi și triști, și e firesc să fim uneori, fără ca asta să trădeze un simptom al depresiei sau al nefericirii. „Nu e păcat să fii trist, ci să iubești tristețea”, nota Cioran, un connoisseur al acestei stări. […]
Rusescul kaif (кайф, кейф) e un cuvânt de proveniență arabă (turcii spun keyif), cu sens de toropeală dulceagă, de odihnă în oaza răcoritoare; e un fel de dolce far niente. Potrivit Koranului, cei dreptcredincioși vor avea în Rai o stare de permanent kaif. Dostoievski a descifrat kaiful ca fiind o stare de beatitudine (состояние блаженной […]
La originile sale, cuvântul „fericire” însemna un fel de noroc orb, o soartă zâmbitoare. Aflăm că românescul „ferice” provine din latinescul felix, cu un sens polivalent: „norocos”, „de succes”, „de bun augur”, „roditor”, „înfloritor”, „prosper”. Latinii utilizau și cuvântul fortuna (fericire, soartă), originar din fors (întâmplare, coincidență). De aici avem în italiană felicita și în […]
Să fim mulțumiți de viață, asta de fapt vrem. Să ne bucurăm senin de ce avem, de planurile noastre, de familie, de amintirile plăcute din trecut, de sănătate. A fi mulțumiți înseamnă a ne sprijini pe realitatea trăirilor obișnuite și accesibile, nu pe utopia unei fericiri inclasabile și indiscernabile, care nu rezistă în fața vicisitudinilor […]
Europa, America de Sud și Asia experimentează un val puternic de mișcări sociale, evenimente similare petrecându-se, cu puțin timp în urmă, și în Africa. Spania, Chile, Ecuador, Peru, Hong Kong, Liban, Irak, iar anterior Algeria sau Sudan, fac parte dintr-o serie de locații depărtate care se confruntă cu proteste masive ale populației, soldate, în unele […]
Ce putem afla despre fericire de la Socrate? Cum și-o închipuia marele filosof? Credea el că oamenii pot fi fericiți? Mai întâi, aflăm că standardele sale în această materie erau foarte înalte; după Socrate, abia găsind înțelepciunea am putea găsi fericirea. Dar el însuși le-a găsit pe ambele? Dacă cercetăm dialogurile socratice, vom conchide că […]
Hindușii nu se complică în privința fericirii. Religia lor e atât de deterministă și le organizează atât de eficient traseul vieții, încât aspirația la fericire e un nonsens pentru ei. De mici, hindușii sunt învățați că fiecare om va trăi acea viață pe care a meritat-o în urma existențelor anterioare (conform conceptelor maya și karma); […]
Un mesaj corect, un semnal de alarmă legitim poate cădea în derizoriu în momentul în care emitentul este neadecvat și/sau în locul nepotrivit. Problema schimbărilor climatice este reală, iar efectele acesteia ne sunt vizibile tuturor. Totodată, este intuitiv să anticipăm ce va urma pentru omenire, dacă procesul degradării mediului înconjurător va continua în același ritm […]
Rețeta fericirii, scrisă acum 2 000 de ani de ilustrul poet latin Marțial, nu și-a pierdut niciun dram din farmecul său. Dar oare e vorba de fericire în ea sau, totuși, de altceva? Să luăm cunoștință de textul în care poetul vine cu sfaturi către sine însuși: Cum poți să duci o viață plăcută și-un […]
Tot așa cum un curcubeu devine neinteresant peste cincisprezeze minute după apariția sa pe cer, „fericirea” care durează mai mult de-o săptămână plictisește. O plăcere sau o bucurie care și-a atins pragul de sus al satisfacției provoacă suprasaturație și desensibilizare; se creează loc și așteptări pentru altceva. În Epopeea lui Ghilgameș se povestește cum o […]
În mai toate sistemele religioase importante, fericirea este privită ca un fel de anomalie, ca ceva irealizabil în viața de acum. O anumită stare de fericire e admisă abia după moartea individului, prin contopirea eului/sufletului cu ce va găsi dincolo: neant, absolut, Dao, Dumnezeu, uitare în nirvana, tărâmul strămoșilor etc. Ilustrativă în această privință e […]
Evoluția n-a avut nevoie de oameni fericiți; ăia ar fi oprit-o pe loc. Fericiții s-ar fi îndestulat cu ce au, fără a mai încerca să schimbe mediul de viață; n-ar mai fi vrut și n-ar mai fi făcut nimic în plus. Noi, din contra, am evoluat ca niște nemulțumiți incurabili, cu o neîncetată necesitate de […]
Espresso Filosofic a ajuns la trei ani de existență, trei ani în care am încercat (și sper că am reușit, într-o oarecare măsură) să aduc filosofia mai aproape de viața de zi cu zi. Dar, dincolo de misiunea acestui site, mă voi referi la ce înseamnă acest proiect, din punctul meu de vedere, cumva disociat […]
Prin încercarea de a aprofunda câteva observaţii ale lui Mircea Eliade, din Imagini şi simboluri, poate fi prezentat un fel de înţeles al ignoranţei occidentalilor pentru suferinţa celui străin de spiritul lui. Pentru autor, descoperirea simbolurilor se realizează în situaţii istorice şi se revelează în situaţii limită. Cea din urmă situaţie este acel moment în […]
Întrebarea din titlu m-a preocupat, după ce, în data de 15 aprilie, de Ziua mondială a artei, a ars acoperişul Catedralei Notre-Dame şi s-a distrus un simbol. Iar, după ce s-a mediatizat cazul, ieşind din bula mea, am observat pe lângă suferinţa resimţită de unii oameni, la vederea distrugerii unui simbol al culturii noastre, revolta […]
Ochii multora dintre noi au fost ațintiți ieri seară asupra canalelor de știri care transmiteau, în direct, incendiul devastator de la catedrala Notre Dame din Paris. Care este însă explicația, din punct de vedere filosofico-psihologic, din spatele acestei emoții generale? În primul rând, catedrala Notre Dame este un simbol. Dar mai întâi să vedem ce […]
Nu cred că există subiect mai tabu decât sinuciderea. Dincolo de cauzele punctuale care pot îndemna oamenii la suicid, am să mă refer aici la o abordare deosebită a subiectului, din punct de vedere filosofic. Desigur, probabil cei care au recurs la acest act din rațiuni filosofice reprezintă cazuri izolate (sub rezerva faptului că există […]
Așteptându-și execuția într-o celulă a unei închisori din Roma secolului al V-lea, Boethius a descris caracterul aleatoriu al sorții în ‘Consolarea filozofiei’, rândurile sale dezvăluind un proces de catharsis al unui om confuz și disperat aproape de sfârșitul vieții sale. În viziunea lui Boethius cursul vieții umane era dictat de Fortuna, o figură divină alegorică […]
Filosofia este unul dintre puținele domenii în care nu există adevăruri absolute, fiecare având dreptul de a își forma o conduită în conformitate cu propriile valori, iar această conduită poate fi extinsă la nivelul oricărui domeniu, inclusiv celui al alimentației. În ciuda faptului că această sintagmă poate suna puțin pompos, există o filosofie a alimentației, […]
Seara venind spre casă, remarc cu o stupoare aproape violentă, că în fața blocului se află o figură care ar trebui să fie moartă de mult timp. Ca orice om, te minunezi văzând fantome. Şocul nu durează însă și nici nu ar trebui. Îmi aduc aminte de nebunia-mi sălbatică şi îi zâmbesc, cu o clară […]