Noël Carroll (1947 – ) este un filosof american cunoscut pentru contribuția sa în domeniul artei. Carroll, profesor la City University din New York, a reușit să transforme pasiunea sa din copilărie, de a urmări filme de groază, în elementul de pornire al activității sale filosofice, ce se axează pe elemente reflective ce pot formulate în domeniul cinematografiei.
Autor a peste 100 de articole și alte lucrări, Carroll este cel mai cunoscut pentru lucrarea Filosofia ororii (o poți găsi aici în limba engleză). Înainte de consolidarea carierei academice, filosoful american a fost jurnalist de film, teatru și alte evenimente circumscrise sferei artistice.
Din perspectiva filosofică, principalele idei ale lui Carroll sunt următoarele:
- Filmele de groază prezintă paradoxul de a stârni două sentimente puternice și neplăcute – frica și dezgustul. Dacă frica poate fi înțeleasă uneori ca element generator de plăcere (exemplul roller-coaster), nu putem afirma același lucru și pentru dezgust ;
- O varianta pentru explicarea tolerării dezgustului poate proveni din psihanaliză – în subconștient, pot exista elemente de atracție, inclusiv de natură sexuală, pentru eroii filmelor respective. Dacă o oarecare pasiune pentru Dracula ar putea fi imaginată, este greu de crezut însă că Godzilla sau Nosferatu ar putea alimenta impulsuri erotice;
- În aceste condiții, singura explicație plauzibilă este reprezentată de povestea din spatele acestor filme – prezentarea unor situații supranaturale, imposibile în viața reală, care ne stârnesc curiozitatea și ne pun mintea la contribuție;
- Monștri capătă astfel caracter formator pentru creativitatea minților noastre, dezgustul fiind prețul pe care agreăm să îl plătim în schimbul descoperirii unor scenarii pe care nu ni le-am imaginat;
- Analizând industria filmului la modul general, Carroll apreciază că noile platforme de streaming prezintă dezavantajul înăbușirii creativității și gândirii critice. Prin posibilitatea de a urmări integral un serial într-un timp foarte scurt, capacitatea noastră creativă este încetinită și nu mai reflectăm la ce s-ar putea întâmpla în episodul următor, după cum nici nu mai dezbatem cu cei din jurul nostru cu privire la personaje, situații, scenarii.
Analizând viziunea lui Carroll descoperim o latură nouă a filmelor și a artei, în general, ajungând în situația de a conștientiza că, dincolo de elementul de divertisment ce a devenit primordial astăzi, filmele pot ridica întrebări filosofice, care pot oferi răspunsuri valoroase cu privire la modul de funcționare al minții umane.
Dacă filosofia lui Noël Carroll ți-a stârnit curiozitatea, mai poți citi Umorul – o foarte scurtă introducere și Filosofia artei – disponibilă în limba engleză aici.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
