Robert Schuman (1886-1963) este considerat a fi unul dintre arhitecții Uniunii Europene, prin activitatea pe care a desfășurat-o în calitate de prim-ministru și ministru al afacerilor externe al Franței. Schuman a devenit activ în politica franceză după primul război mondial, făcând parte din administrația franceză și la începutul celui de-al doilea război mondial.
După război, Schuman a revenit în viața politică, inițial ca ministru al finanțelor, iar apoi ca prim-ministru și ca ministru al afacerilor externe. Din cele din urmă poziții, a realizat demersuri și a susținut apariția Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, organizație premergătoare Uniunii Europene pe care o cunoaștem astăzi.
În cadrul viziunii sale politice, ce a permis formarea Uniunii Europene, se disting următoarele idei:
- Dorința realizării unui experiment care să pună capăt a cel puțin 10 secole de război ce a caracterizat modul de interacțiune între statele europene;
- Într-un secol marcat de ciocnirea națiunilor și de un naționalism exacerbat, este necesară reconcilierea națiunilor europene prin intermediul unor instituții supranaționale, care să protejeze diversitatea și aspirațiile statelor europene;
- Schuman a susținut integrarea Germaniei în noua construcție europeană și a susținut și participat la formarea NATO;
Pornind de la rolul extrem de important avut în construcția europeană, dar și de practicant și învățat al religiilor, în 1990 a fost început procesul de beatificare a lui Schuman. Despre viața și viziunea lui Schuman, expert în filosofie medievală și adept al viziunii lui Toma de Aquino, poți afla mai multe din lucrarea Robert Schuman: Neo-Scholastic Humanism and the Reunification of Europe (o poți găsi aici).
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
