Thorstein Veblen (1857-1929) a fost un economist și sociolog american care a conferit studiului instituțiilor economice un spirit dinamic. Cu origini norvegiene, Veblen a urmat cursurile în Statele Unite ale Americii, obținând inclusiv titlul de doctor la Universitatea Yale.
Cea mai cunoscută operă a lui Veblen a fost Teoria clasei fără griji, apărută în 1899 (disponibilă aici în limba engleză). Economistul american a surprins viciile societății americane mânate de obținerea profitului, cartea sa căpătând, pe lângă valențele economice, aspecte de satiră. În pofida renumelui pe care Veblen l-a căpătat, filosoful american nu a reușit să transpună succesul în propria carieră academică, rămasă la cote lipsite de anvergură.
Principalele idei și critici ale lui Veblen, cu referire la sistemul capitalism american, pot fi rezumate astfel:
- Societatea economică modernă seamănă cu evoluționismul lui Darwin, în sensul în care, încă din epoca tribală, persoanele cu un statut mai ridicat practicau activități mai puțin solicitante și utile comunității – astfel, industriașii învață să fie eficienți și să coopereze, contribuind la progresul societății, în timp ce patronii sunt preocupați de câștigurile materiale și de etalarea bogățiilor;
- Filosoful american propune termenul de consum strident (conspicuous waste) pentru a evidenția cum clasa înstărită cheltuie sume mari pentru produse care valorează mult mai puțin, pentru a epata. Același tipar este urmat de clasa medie, care încearcă să ofere impresia că poate aparține clasei economice superioare.
- În contextul primului război mondial, Veblen opina că Germania avea un avantaj economic prin canalizarea resurselor economice în beneficiul statului, prin intermediul autoritarismului practicat; cu toate acestea, Veblen aprecia acest avantaj de scurtă durată, pe fondul faptului că orice societate devoltă propria formă de consum strident;
- Veblen propune, ca element de reformă economică, ca inginerii să preia rolul oamenilor de afaceri, datorită orientării acestora spre eficiență, în detrimentul profitului;
Criza economică din Statele Unite ale Americii, în anii ’30, a readus ideile lui Veblen în prim-plan, conferindu-i recunoaștere mondială post-mortem. Veblen, care a emis idei interesante, dar fără nici un fel de orientare politică care să le ghideze, rămâne un personaj intrigant care lasă impresia unei sclipiri intelectuale irosite. Dincolo de carențele sistemului economic imaginat de Veblen, acesta a anticipat creșterea consumului de dragul consumului, ajuns la cote maximale în prezent.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
