Hegel, idealismul german și influențele sale

Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) este unul dintre cei importanți filosofi din istorie, fiind considerat și reprezentantul cel mai marcant al curentului idealist german. Hegel a avut preocupări multiple în sfera filosofiei, fiind interest de politică, logică, spirit sau religie, aspecte asupra cărora a fost influențat și de perioada istorică în care a trăit, marcată de Revoluția franceză, ascensiunea lui Napoleon și evoluția capitalismului.

Una dintre lucrările principale ale lui Hegel este Fenomenologia spiritului (o poți găsi aici), care este, de altfel, și prima sa lucrare importantă. Prin viziunea sa, Hegel contribuie semnificativ la dezvoltarea viziunii marxiste, care a preluat multe dintre argumentele expuse inițial de către idealistul german. În general, Hegel are o exprimare pretențioasă și greu de pătruns, fapt care i-a atras critici în epocă, Schopenhauer fiind unul dintre cei mai înverșunați adversari ai săi. O trecere în revistă a viziunii hegeliene poate fi găsită aici.

În ceea ce privește viziunea politică a lui Hegel, principalele sale idei au fost următoarele:

• Hegel identifică perioadele de progres ale omenirii ca fiind cele marcate de conflicte și turbulențe, momentele liniște fiind doar pagini goale ale istoriei;
• Filosoful german consideră că omul îi datorează statului tot ceea ce posedă, motiv pentru care consideră interesul public primează celui privat;
• Cea mai avansată formă de guvernământ este monarhia ereditară, în timp ce cea mai primitivă este despotismul, care are însă meritul de a îi învăța pe oameni să se supună;
• Deși consideră că Revoluția Franceză nu a realizat idealul de libertate pe care și-l propusese, reprezentând punctul de formare al unui nou sistem despotic, Hegel apreciază evenimentul ca fiind de o importanță deosebită;
• Proprietatea privată nu este dezirabilă din cauza faptului că încurajează egoismul, fapt ce dăunează procesului de creare a unei comunități, motiv pentru care Hegel admiră sistemul feudal;
• Hegel vede în Constituție legea fundamentală a statului și elementul de separație a puterilor acestuia, considerând că această lege cuprinde toate caracteristicile unui popor de-a lungul secolelor, motiv pentru care necesită o actualizare relativ constantă;
• Hegel analizează munca individului în capitalism și modul în care această muncă îl alienează pe om în loc să îl ridice, idee preluată și dezvoltată substantiv de către Marx;
• Filosoful german elaborează relația stăpân-sclav, idee utilizată de Sartre în contextul antisemitismului și de Marx, în formă diferită, pentru a justifica lupta de clasă (stăpânul se denigrează pe sine prin faptul că solicită respectul unei persoane a cărei părere nu o apreciază);

După moartea lui Hegel, Europa a abandonat idealismul și a intrat în sfera filosofică a pozitivismului, care a condus la dezvoltarea socialismului francez, centrat asupra dezideratului de a îmbunătăți condițiile mizere de viață ale clasei munctoare. În ceea ce îl privește pe Hegel, influența acestuia a fost una marcantă, atât pentru pozitiviști, cât și pentru Marx, Sartre sau Heidegger și Kierkegaard.

Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Share on Facebook

Tweet