Proudhon și latura economică a anarhismului

Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865) este prima persoană care s-a declarat a fi anarhistă, fiind considerat părintele acestui curent politic, care are la bază multe aspecte economice. Viziunea lui Proudhon i-a atras atenția lui Marx, cei doi intrând în contact și colaborând, până la momentul în care viziunile celor doi s-au separat iremediabil.

Proudhon este cunoscut pentru celebra sa replică Proprietatea este furt, inclusă în prima sa lucrare, Ce este proprietatea ? Studiu asupra principiului de drept și al guvernării (o poți găsi aici). Lucrarea a atras atenția atât autorităților de la Paris, cât și lui Marx, cei doi întâlnindu-se în timpul în care filosoful francez a locuit în capitala franceză. Despărțirea ideologică dintre cei doi s-a produs în momentul în care Marx a publicat lucrarea Mizeria filosofiei, ca răspuns la lucrarea lui Proudhon, intitulată Filosofia mizeriei. Activitatea politică a lui Proudhon s-a desfășurat și prin intermediul jurnalismului, acesta criticând vehement noua conducere de la Paris, instalată ulterior Revoluției din 1848.

Din punct de vedere economic, principalele idei ale lui Proudhon erau următoarele :

• Filosoful francez favoriza existența unor asociații ale muncitorilor, în detrimentul proprietății private sau a naționalizării impuse, în a cărei eficiență nu credea;
• Spre deosebire de Marx, Proudhon vedea posibilă o revoluție socială care să se realizeze prin mijloace pașnice, fiind de acord cu motivele care au condus la revoluția din 1848, dar condamnând actele de violență apărute;
• Filosoful francez a dorit să creeze un program de asistență financiară mutuală, prin care o bancă centrală nou înființată ar fi oferit credite cu o rată a dobânzii foarte mică;
• Prin anarhismul său, Prudhon vedea o societate fără autoritate, considerând că a fi guvernat înseamnă a fi urmărit, supravegheat, spionat, controlat, îndoctrinat, cenzurat și comandat;
• Proudhon vedea o axă cu trei arii de acțiune pentru suprimarea individului, din punct de vedere fizic, al voinței și al rațiunii; această suprimare se realiza prin acțiunea capitalului asupra muncii, acțiunea statului asupra libertății și acțiunea bisericii asupra spiritului;
• Prin viziunea sa, Proudhon refuza atât capitalismul, cât și comunismul, promovând o viziunea pe care o numea mutualism, care presupunea ca muncitorii să fie proprietarii mijloacelor de producție.

Influențat de Hegel sau de Fourier, cât și de inegalitatea și sărăcia aferentă timpurilor în care a trăit, Proudhon a devenit exponentul anarhismului și cel care a inspirat celebrul semn grafic urban, al A-ului încercuit. De asemenea, în ciuda rupturii ideologice, influența lui Proudhon asupra lui Marx nu poate fi negată, cât și asupra lui Bakunin, pe care l-am analizat într-un material anterior.

Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Share on Facebook

Tweet