Johann Fichte (1762 -1814) este unul dintre filosofii care se încadrează în cadrul idealismului german, fiind un reprezentant marcant al tranziției de la Kant la Hegel, cei care reprezintă punctele de referință ale filosofiei germane. Deși influența sa a scăzut treptat pe durata vieții sale, din cauza creșterii lui Hegel, Fichte a reînceput ulterior să fie privit ca un punct important în cadrul filosofiei germane.
Fichte a fost influențat de către Kant, pe care l-a și întâlnit, preluând de la el idei referitoare la moralitate și la religie. Influența lui Kant este vizibilă și în viziunea sa asupra lucrărilor filosofice: deși profesor de filosofie la Universitatea din Jena (perioada sa de apogeu ca influență filosofică din timpul vieții), Fichte a scris atât lucrări adresate persoanelor de specialitate, cât și lucrări pentru publicul general, considerând că scopul filosofiei este acela de a educa și a lumina masele.
În viziunea sa asupra religiei, Fichte susține următoarele idei:
- Preluând ideea lui Kant, Fichte consideră că existența lui Dumnezeu este condiționată de încadrarea acțiunilor sale sub spectrul legii morale;
- Astfel, viziunea lui Fichte intră în contradicție cu creștinismul, întrucât fiecare persoană este, pe de o parte, creația lui Dumnezeu, și, pe cealaltă parte, se naște sub spectrul păcatului originar – fapt ce nu corespunde legii morale;
- Fichte își dezvoltă propriul sistem filosofic pe care îl denumește Wissenschaftslehre, ceea ce s-ar traduce ca o știință a cunoașterii, în care punctul principal este eul, care nu este un element static cu proprietăți fixe, ci un produs aflat în continua auto-modelare;
- Acest eu necesită libertate, motiv pentru care Fichte analizează limitele ce trebuie impuse libertății individuale pentru a asigura nivelul maximal de oameni liberi în societate, care acționează fără a îi îngrădi pe ceilalți;
- Limitând existența lui Dumnezeu la încadrarea sub conceptul moralității, Fichte este acuzat de ateism, în contextul gândirii din epocă, motiv pentru care este concediat de la Jena;
După perioada Jena, Fichte s-a stabilit la Berlin, acolo unde a continuat să lucreze la dezvoltarea Wissenschaftslehre, analizând în același timp și aspecte de filosofie politică, în contextul mobilizării națiunii germane (încă neexistente) în cadrul războiului de eliberare din 1813, împotriva Imperiului Francez al lui Napoleon. Un an mai târziu, Fichte avea să se îmbolnăvească în mod fatal, lăsând în urmă o viziune filosofică neexplorată suficient, însă redescoperită ulterior.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
3 thoughts on “Fichte, exponentul din umbră al idealismului german”