Von Hartmann și fericirea iluzorie

Eduard von Hartmann (1842-1906) a fost un filosof german care a încercat să armonizeze filosofiile lui Schopenhauer și Hegel, aspect formidabil având în vedere starea conflictuală dintre cei doi filosofi, dar și viziunile lor aflate la antipozi.

Von Hartmann, care mai este cunoscut și drept filosoful inconștientului, a încercat să sublinieze rolul central al minții inconștiente. Filosoful german, fiul unui ofițer în armata prusacă, a fost deturnat de la cariera militară de o rană gravă suferită la genunchi. Cea mai importantă lucrare a sa este Filosofia inconștientului (1884).

espresso filosofic, hartmann

Cele mai importante caracteristici ale filosofiei lui Hartmann sunt următoarele :

  • Filosoful german a căpătat impresia unui adept al pesimismului, pornind de la viziunea negativă asupra civilizației a lui Schopenhauer, pe care a ponderat-o, însă, cu optimismul lui Hegel pentru viitorul umanității ;
  • Umanitatea ar trebui să își canalizeze eforturile către evoluție (viziune pe termen lung), în detrimentul încercării atingerii unei fericiri iluzorii (viziune pe termen scurt);
  • Deoarece înțelepciunea este prezentă în acțiunile inconștientului, aceasta este cea mai bună lume posibilă (afirmație ce reia viziunea lui Leibniz) ; cu toate acestea, aceasta nu înseamnă că lumea este, în sine, bună ;
  • Viața este caracterizată de trei iluzii : fericirea este posibilă în această viață, viața poate fi încununată de fericire în viața ulterioară, bunăstarea poate fi atinsă pe pământ – aspecte ce îi confirmă înclinația către pesimism ;
  • Speranța omului rezidă în starea de non-existență și non – dorință ; cu toate acestea, Hartmann se opune sinuciderii și propune utilizarea valențelor inconștientului, situat deasupra dorințelor banale căutate în mod uzual de oameni ;

Viziunea lui von Hartmann se află la intersecția filosofiei cu psihologia, fiind evaluată în mod diferit – lăudată de Jung, criticată de Nietzsche. Dincolo de caracteristicele viziunii sale, von Hartmann reușește să surprindă apropierea științifică a filosofiei și a psihologiei.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *