Leibniz, parte din cea mai bună lume în care putem trăi

Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716) a fost unul dintre cei mai importanți gânditori ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, cu o influență majoră în filosofie și logică, fiind considerat cel mai mare logican de la Aristotel. În plan filosofic, Leibniz este plasat la același nivel cu Descartes și cu Spinoza, în trilogia celor mai importanți raționaliști.

Filosoful german a avut o viață publicistică activă, scriind numeroase lucrări, în latină, germană și franceză (în limba română poți citi, spre exemplu, Primae veritates și alte scrieri de logică și metafizică – o poți găsi aici). Leibniz a numit pacea sa sufletească ca fiind principalul motiv pentru care acesta filosofa. În centrul viziunii sale, se află afirmația cunoscută astăzi ca optimismul leibnizian, aceea că trăim în cea mai bună lume posibilă.

leibniz, espresso filosofic

În viziunea sa, religia joacă un rol important, cele mai importante idei ale lui Leibniz fiind următoarele:

  • Leibniz consideră că dacă ne asigurăm de faptul că Dumnezeu acționează în cel mai bun mod posibil, atunci ne putem încrede în el și putem avea pace sufletească;
  • Leibniz consideră că Dumnezeu există, neatribuindu-i statutul de perfecțiune, întrucât nu considera în existența unor entități perfecte; astfel, filosoful german îi atribuie lui Dumnezeu cel mai mare grad de cunoaștere și cea mare mare putere (neexistând pentru acest termen o contradicție logică, ca în expresia cel mai mare număr);
  • Pornind de la aceste atribute ale lui Dumnezeu, Leibniz consideră că acesta are mijloacele de a crea cea mai bună lume posibilă, combinând simplitatea metodelor cu bogăția efectelor;
  • Prezența durerii nu este, pentru Leibniz, un argument contra teoriei sale: bunătatea lumii nu presupune o alegere în toate aspectele, suferința și durerea fiind un rău necesar;
  • O perfecțiune a lumii și o implicare a lui Dumnezeu în toate aspectele, ar reprezenta, în viziunea lui Leibniz, un Dumnezeu dictator, care nu ar mai fi iubit – o impunere a durerii și a suferinței doar către anumite persoane, fie și meritată, ar face din Dumnezeu un personaj crud;
  • Pentru Leibniz, viața este o stare de percepție și de apetit, în timp ce moartea este o simplă adormire ;
  • Liberul arbitru este un concept sensibil al filosofiei lui Leibniz, Kant considerând că oamenii, în viziunea lui Leibniz, ar fi lipsiți de liberul arbitru, viața fiindu-le programată de voința divină; totuși libertatea există în viziunea acestuia, doar că într-o formă ușor atipică – oamenii au libertatea de a învăța și de a acumula cunoaștere, în urma evenimentelor cu care se întâlnesc pe parcursul vieții.

Prin filosofia și activitatea sa, Leibniz rămâne unul dintre cei trei mari raționaliști ai gândirii, dar și un om sclipitor al timpulului său, cu idei importante în filosofie, matematică, logică, fizică sau biologie.

 


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

8 thoughts on “Leibniz, parte din cea mai bună lume în care putem trăi

  1. Filozofia rațională a lui Leibniz și gândirea profunda în a percepe pe DUMNEZEU îl face pe filozof sa fie unul dintre cei mai mari .
    Pentru ca Ideea absoluta a lui Hegel pare o utopie în comparație cu denunțare lui Leibniz și a scolii înființate în în timpul și după moartea acestuia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *