Ludwig Wittgenstein (1889-1951) este considerat a fi unul dintre cei mai importanți și influenți filosofi ai secolului al XX-lea, modul său de gândire fiind unul inovativ, iar stilul său de viață extravagant sau chiar bizar. Wittgenstein a moștenit o considerabilă avere, tatăl său conducând una dintre marile afaceri din Imperiul Austro-Ungar. Wittgenstein a renunțat însă la bani, a luptat în mod voluntar în Primul Război Mondial, în armata austriacă, continuând apoi să ducă o viață retrasă și plină de contradicții.
Lucrarea principală a lui Wittgenstein, care, de altfel, este și singura apărută în timpul vieții sale, Tractatus Logico-Philosophicus (o poți găsi aici), analizează modul în care comunicarea dintre noi dă naștere la toate problemele din lume, din cauza ambiguității de la nivel de exprimare. Avându-i ca model pe Schopenhauer și pe Bertrand Russell, ultimul fiindu-i profesor, filosoful austriac este de părere că logica din exprimare nu ne va face mai înțelepți, însă cu siguranță ne va face mai puțin confuzi, întrucât cuvintele pe care le utilizăm capătă adesea înțelesuri diferite pentru emițător și pentru receptor.
Wittgenstein nu a fost însă interesat doar de formele limbajului, ci și de aspectele religioase, acesta susținând că analizează fiecare problemă din punct de vedere religios, viziunea sa putând fi rezumată astfel:
- În ciuda interesului său pentru religie, Wittgenstein nu s-a declarat adeptul niciuneia (deși a fost creștinat și înmormântat conform ritualurilor catolice), ci a văzut religia și etica precum un tot unitar;
- În această privință, filosoful austriac identifică patru mari principii:
- bunătatea nu se găsește în lume;
- a trăi corect presupune acceptarea lumii, a vieții sau a voinței lui Dumnezeu;
- cel care va trăi astfel va vedea lumea ca pe un miracol;
- nu există răspuns la problema vieții – soluția este dispariția problemei;
- Wittgenstein consideră că majoritatea celor care au scris despre religie, au făcut-o împotriva limitelor de exprimare, ceea ce a condus la exprimarea de non-sensuri; astfel, filosoful austriac consideră că există anumite aspecte mistice care nu pot fi exprimate în cuvinte;
- Deși atras de ritualuri și simboluri religioase, Wittgenstein nu este de acord cu scrierile sau cu argumentele care încearcă să justifice existența lui Dumnezeu;
Wittgenstein rămâne și astăzi un personaj care suscită interes, gândirea sa aducând o perspectivă nouă, aceasta venind din partea cuiva care a studiat ingineria, ajungând apoi a lucra cu Bertrand Russell și a deveni unul dintre marii filosofi ai secolului. După moartea sa a apărut lucrarea Investigații filosofice, care se concentrează asupra acelorași probleme legate de limbaj și de logică, însă privite dintr-o altă perspectivă, care avea să influențeze și domenii diferite de cel al filosofiei. O altă lucrare interesantă care cuprinde viziunea lui Wittgenstein este O privire filozofică, pe care o poți găsi aici.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
6 thoughts on “Wittgenstein, limitele limbajului și perspectiva religioasă”