Relativismul este curentul filosofic conform căruia toate punctele de vedere asupra unei situații pot fi considerate valide. Deși termenul a fost introdus inițial în limba germană, principiile din spatele acestuia au origini încă din Grecia Antică. Astfel, justiția este relativă cutumelor locale sau temperatura este relativă, în funcție de scara termică utilizată. Ieșind din sfera filosofică, relativismul poate fi explicat, recurgând la activitățile zilnice, prin faptul că oamenii au gusturi diferite, deci apreciază diferit divertismentul, creațiile gastronomice sau stilul vestimentar. Principalele ramuri ale relativismului sunt în sferă morală, culturală, cognitivă și estetică.
În ciuda existenței mai multor tipuri de relativism, acest curent are câteva trăsături comune: toate aspectele pot fi privite din mai multe unghiuri și niciunul dintre acestea nu poate fi considerat mai îndreptățit decât celelalte. Acest curent prezintă marele dezavantaj, în viziunea criticilor, că justifică inclusiv viziunea celor care îl consideră inexistent sau fals, din moment ce orice punct de vedere poate fi justificat. De asemenea, o altă critică adusă este aceea că susținerea relativismului poate conferi legitimitate viziunilor extremiste și intolerante. În acest sens, poate fi amintit paradoxul toleranței, dezvoltat de Karl Popper, conform căruia o societate tolerantă nu trebuie să tolereze intoleranța.
Tocmai pornind de la gradul ridicat de incertitudine al relativismului, sunt puțini filosofii care s-au asociat, deschis, apartenenței la acest curent, deși viziunile lui Richard Rorty, Wittgenstein, Derrida sau Foucault conțin aspecte ce țin de relativism, ultimii doi încercând, prin viziunea lor post-modernistă, să ofere o nouă perspectivă asupra elementelor privite, de multe ori, dintr-un unghi unilateral. Inițial, germeni ai relativismului pot fi identificați la Auguste Comte, Max Weber sau Karl Marx, care au combătut absolutismul ideilor, argumentând, totodată, că acțiunile oamenilor pot fi explicate doar în funcție de contextul economico-social.
În ciuda faptului că includerea relativismului în sfera curentelor filosofice poate fi dezbătută, înțelegerea multor subiecte delicate, mai ales din perspectiva altora, poate fi realizată prin intermediul relativismului, îndeplinind astfel, unul dintre obiectivele generale ale filosofiei.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
One thought on “Relativismul sau pluriperspectivismul în viața de zi cu zi”