Max Weber și legătura dintre capitalism și protestantism

Deşi cunoscut în principal ca sociolog, Max Weber (1864-1920), este unul dintre cei trei mari gânditori care au reflectat asupra capitalismului, alături de Adam Smith și Karl Marx, la care ne vom referi în articolele următoare. Weber a putut observa îndeaproape schimbările majore care s-au produs la nivelul societății ca urmare a evoluției capitalismului.

Provenind dintr-o familie prosperă, ce a beneficiat de pe urma capitalismului, fapt ce i-a permis lui Weber să își concentreze activitatea asupra activității intelectuale, Weber a fost preocupat să descopere originea capitalismului, cât și cauza pentru care acesta nu este răspândit pe o scară mai largă (la momentul respectiv).

weber, filosofie economică, espresso filosofic

În principala sa operă, Etica protestantă și spiritul capitalismului (o poți comanda de aici), Weber expune motivele pentru care consideră că religia protestantă reprezintă sursa apariției capitalismului. Printre ideile sale principale se numără următoarele:

  • În protestantism, Dumnezeu decide soarta oamenilor în Ziua Judecății, neexistând posibilitatea spovedirii în timpul vieții, oamenii fiind astfel constant sub presiunea divină;
  • Cum Dumnezeu apreciază și munca asiduuă, indiferent de natura ei, protestanții au devenit automat mai muncitori și mai înclinați în a își perfecționa activitatea.
  • Protestantismul pune mai presus comunitatea decât familia, oamenii fiind astfel înclinați să acționeze în interesul grupului și nu egoist, în scop familial;
  • Dumnezeu nu înfăptuiește miracole, prosperitatea oamenilor depinzând în primul rând de munca lor și nu de rugăciunile acestora; astfel, motivația acestora pentru calitatea muncii lor este net superioară;

Astfel, Weber demontează teoria conform căreia capitalismul este rezultatul progresului tehnic, considerând că procesul invers este cel corect. Deși imposibil de confirmat sau de infirmat, teoria lui Weber este cu siguranță una interesantă, mai ales când realizăm că, la nivel mondial, numărul statelor capitaliste prospere nu este unul foarte mare. Iar atunci când facem referire la Africa și la sărăcia inerentă, o analiză weberiană ar conchide că nu politica defectuoasă este principala cauză a sărăciei, ci mozaicul religios african bazat pe misticism și pe realizarea de miracole, tendința de a nu a investi pentru viitor și mentalitatea acumulării ilicite de venit din rândul comunității, pentru realizarea prosperității din familie.

Ce mai poți citi de Weber:

Economia și societatea – disponibilă aici

Istoria economică generală – disponibilă aici


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

3 thoughts on “Max Weber și legătura dintre capitalism și protestantism

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *