John Rawls (1921-2002) este considerat cel mai important filosof politic al secolului XX, întrucât scrierile sale au adus contribuții de o importanță deosebită în ceea ce privește „conflictul” dintre libertate și egalitate în statul democratic. Prima sa carte, publicată în 1971, A Theory of Justice, despre care vom discuta în acest articol, tratează ideea de dreptate incluzând în mod necesar echitatea, în sensul în care echitatea este conceptul fundamental al dreptății, argumentând în acest mod că libertatea și egalitatea trebuie să coexiste într-o societate democratică.
Rawls a primit premiul Schock pentru Logică și Filosofie și Medalia Națională în Științe Umaniste, fiind, de asemenea, cel despre care președintele Statelor Unite ale Americii afirma, în anul 1999, că a reînviat credința poporului american în democrație. Filosoful și-a pierdut credința religioasă în urma experienței celui de-Al Doilea Război Mondial și a devenit ateu, cu toate că, inițial, își dorise să studieze teologia. Experiența conflictului din Vietnam l-a determinat să se manifeste împotriva atitudinii Americii și să analizeze problemele existente în sistemul politic american, care făceau statul să se comporte într-un mod nedrept în privința războiului. Pe lângă A Theory Of Justice (lucrare pe care o poți găsi aici), Rawls a publicat Political Liberalism (1993) și The Law of Peoples(1999) – o poți găsi aici.
În A Theory of Justice, John Rawls precizează faptul că va trata dreptatea ca însușire a instituțiilor sociale, pe care le va numi „practici”, și nu a persoanelor invididuale – mai mult, în acest context, dreptatea nu este doar o însușire, ci reprezintă cea mai importantă virtute a unei instituții. Principalele idei pe care Rawls le conturează în lucrarea sa pot fi enunțate astfel:
- Utilitarismul, prin principiul maximizării binelui pentru cel mai mare număr de oameni posibil, ignoră alegerea idividuală, pe care o persoană ar face-o privindu-și propriul interes într-un mod egal cu al celorlalți, într-o situație originală de egalitate;
- Există două principii asociate conceptului de dreptate: principiul celei mai mari libertăți compatibile, care presupune că fiecare persoană participantă la o practică (instituție) sau afectată de ea are un drept egal la cea mai largă libertate compatibilă cu libertatea similară celorlalți, și principiul ce reprezintă excepția, care presupune cazul în care inegalitățile sunt permise, și anume atunci când ele pot conduce la avantajul tuturor celor implicați, cu condiția ca aceștia să-și manifeste acordul asupra inegalității și nimeni să nu fie împiedicat să obțină poziția dorită;
- Inegalitățile nu trebuie privite ca diferența dintre funcții și poziții sociale sau roluri, deoarece aceste diferențe sunt inevitabile în societate, ci ca diferența dintre beneficii și îndatoriri sau recompense;
- Dacă indivizii liberi și raționali ar fi puși într-o situație inițială de independență și nu ar ști despre ei înșiși decât că au capacitatea de a întemeia o societate și că au obligativitatea de a respecta principiile de dreptate stabilite – vălul ignoranței – singura alegere rezonabilă pe care o pot face este de a accepta egalitatea posibilă pentru cei mai dezavantajați, știind că fiecare dintre ei s-ar putea afla într-o astfel de poziție.
Cu toate că lucrarea lui John Rawls a construit, în viziunea celor mai mulți, modul cel mai adecvat de a înfăptui dreptatea într-o societate democratică liberală, teoria dreptății a avut și oponenți, care au considerat, cel mai adesea, situația din spatele vălului ignoranței ca fiind nepotrivită pentru o asemenea argumentare, deoarece nu este verificabilă. Oricum am privi lucrurile, teoria dreptății ca echitate influențează în continuare practicile politice contemporane.
Articol realizat de Diana Persu, Universitatea București, Facultatea de Filosofie, anul al II-lea.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
4 thoughts on “John Rawls – cel mai important filosof politic al secolului XX”
Thanks!