Utilitarismul este unul dintre cele mai cunoscute curente filosofice, având în prim plan accentul pus, după cum îi sugerează numele, asupra utilității pe care o anumită acțiune o are pentru agentul care o desfășoară. Adepții acestui curent refuză codurile morale sau acțiunile bazate pe tradiție, ghidându-și acțiunile în funcție de rezultate pozitive produse.
În ciuda faptului că principiul după care se ghidează utilitarismul este unul aparent simplu, pentru ca acesta să poată fi adoptat cu succes, el presupune obținerea de răspunsuri la întrebări precum ce este bun și rău, ce tip de bine trebuie maximizat și dacă acțiunile sunt bune prin consecința acestora sau prin consecința anticipată a acestora (rezultate produse sau rezultatele așteptate).
Principalii reprezentanți ai utilitarismului sunt următorii filosofi :
- Jeremy Bentham – plăcerea și fericirea sunt valori bune în mod intrinsec, la polul opus aflându-se lipsa de libertate sau de afecțiune ; din punct de vedere al tipului de bine maximizat, Bentham privește din perspectiva grupurilor, nu individual ;
- Peter Singer – consideră că, în momentul analizării impactului unei decizii, trebuie analizate efectele actului asupra tuturor actorilor implicați, nu doar asupra unui grup ;
- John Stuart Mill – în fața dilemei asupra prevalării actului sau a regulii utilizării unui act (justificarea minciunii pentru o cauză bună vs justificarea utilizării minciunilor, în general), consideră că utilitarismul punctual, asupra actului, va fi folosit atunci când două reguli intră în contradicție ;
Utilitarismul se află la baza unor celebre dileme filosofice, precum problema tramvaiului. Conform acesteia, tu, în calitate de pieton, observi un tramvai scăpat de sub control care gonește pe șine, unde cinci oameni sunt legați și se află în incapacitatea de a se salva. Totodată, lângă tine se află o manetă care ar permite ca tramvaiul să cârmească pe un alt drum, unde se află legat un singur om. Dilema în care te vei afla se va rezuma la moralitatea acționării manetei, în scopul salvării a cinci oameni, în detrimentul unuia singur, după cum este ilustrat în imagine. Dilema cunoaște multe ramificații (pornind de la scenariul inițial, tramvai și cinci oameni imobilizați, doar că tu ești pe un pod; observi situația și poți alege să împingi o persoană corpolentă, pieton pe pod, ca și tine, în fața tramvaiului, pentru a îi salva pe cei cinci, etc) și îndreaptă cu gândul către imperativul categoric al lui Kant, care îndeamnă la păstrarea unei abordări unitare, indiferent de variațiunile tematice, care îți atribuie un grad de implicare mai mare sau mai mic. Utilitarismul, este în concluzie, un curent filosofic care poate da naștere la întrebări complexe, în ciuda unui principiu simplu după care se ghidează, în condițiile în care noțiunile de utilitate și moralitate se pot afla în antiteză.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
3 thoughts on “Utilitarismul și dilemele morale”