Heidegger, în căutarea ființei din Grecia Antică

Martin Heidegger (1889 – 1976) este unul dintre personajele controversate ale filosofiei, fiind recunoscut și apreciat pentru contribuția sa în domeniul filosofiei, dar reținând stigma unui intelectual asociat cu regismul nazist din Germania, deși doar pentru o scurtă perioadă, în 1933. Heidegger a fost preocupat, în principal, de întrebarea privitoare la ființă (Sein) și la ce anume ne definește pe noi, sub acest aspect de ființă.

Lucrarea cea mai reprezentativă a lui Heidegger este Ființă și timp (o poți comanda de aici). Deși aceasta a fost redactată într-un timp foarte scurt, filosoful german fiind parțial constrâns să publice o lucrare pentru a-și menține postul său de profesor, având o perioadă de 11 ani de absență publicistică totală, tratatul său este unul dintre punctele de reper ale filosofiei secolului al XX-lea. Scurta implicare a lui Heidegger în susținerea regimului nazist avea să îi atragă persecuția acestui regim, după ruptura ideologică, cât și o anumită stigmă socială după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru scurta asociere avută anterior.

Deși a declarat că filosofia sa este una apolitică, aceasta conține anumite elemente ce se identifică cu filosofia politică, care cuprinde următoarele idei principale:

• Heidegger observă o cultură destructivă a lumii vestice, care începe de la Platon și se continuă până în modernitate, incluzând catastrofe precum regimul nazist, bomba atomică sau lăgărele de exterminare;
• Heidegger critică nihilismul occidental și propune o întoarcere în timpul anterior lui Socrate, în perioada poemelor lui Hesiod, pentru construirea unei noi societăți, bazată pe valorile din Grecia antică;
• Noua societate ar trebui să își dezvolte centrul în Europa, urmând a se extinde apoi la nivel global, filosoful german adoptând poziția clasică a secolului al XX-lea, cu privire la eurocentrism;
• Filosoful german dorește ca noua civilizație să fie centrată în jurul ființei, acesta constatând iraționalitatea din lume și îndepărtarea omului de noțiunea de animal rațional;
• De fiecare dată când omul se depărtează de rațional și acționează cu relativism moral, ca în cazul comunismului sau al nazismului, civilizația se află în declin;
• În ciuda dorinței lui Heidegger de schimbare totală, filosoful german conchide, cumva resemnat, că această schimbare este o sarcină prea mare pentru filosofie și că doar Dumnezeu ne poate salva, Heidegger neavând însă convingeri religioase.

În ciuda controverselor din jurul său, Heidegger are un rol foarte important în filosofia secolului al XX-lea, cu influențe asupra lui Sartre și a existențialismului sau asupra filosofiei politice a lui Marcuse. De asemenea, prin critica sa asupra nihilismului european și a tehnologizării, Heidegger reprezintă sursă de inspirație și pentru filosofi precum Jacques Derrida sau Michel Foucalt. Pentru a afla mai multe despre filosofia lui Heidegger, poți parcurge cartea lui Arturo Leyte despre filosoful german, disponibilă aici.

Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Share on Facebook

Tweet