Paul Tillich (1886 – 1965) a fost un important teolog și filosof american (de origine germană), care a încercat reconcilierea credinței în Dumnezeu cu caracteristicile epocii moderne în care trăim. Tillich a fost un oponent vehement al regimului nazist, devenind primul om de cultură non-evreu interzis de regimul hitlerist. Ulterior, acestea s-a mutat în Statele Unite ale Americii, unde și-a continuat activitatea academică.
Tillich s-a născut în Elveția, iar climatul ultra-conservator din familie i-a insuflat o puternică credință în Dumnezeu. Cu toate acestea, odată cu părăsirea căminului de familie, Tillich a descoperit iubirea pentru libertate, pe care a încercat să o armonizeze cu credința. Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără Curajul de a fi (1952) și Dinamicile credinței (1957).
Din punct de vedere al filosofiei religiei, cele mai importante idei ale lui Tillich au fost următoarele:
- Implicarea lui Tillich în Primul Război Mondial i-a format convingerea că umanismul și societatea vestică se apropie de colaps, moment ce poate fi fructificat pentru crearea unei noi ordini sociale;
- Cea mai mare preocupare a omului este reprezentată de confruntarea cu o realitate care se întinde dincolo de existența sa efemeră;
- Deși nu a crezut în existența unui Dumnezeu cu închipuire umană, Tillich nu neagă existența divinității;
- Viața omului, din punct de vedere cultural și spiritual, poate căpăta înțeles doar prin intermediul principiului justificării prin credință;
Tillich a fost perceput ca un ultim exponent al fostei ordini creștine, într-o eră tot mai marcată de modernism și de abandon în credință. Filosoful american a considerat, însă, că el joacă un rol de legătură între vechea și noua ordine socială, încercând să adapteze și să consacre un rol adecvat credinței, în concordanță cu caracteristicile epocii în care a trăit.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
One thought on “Tillich și adaptarea credinței la modernitate”