Hypatia din Alexandria (370 – 415) a fost una dintre figurile centrale ale mediului intelectual din zona Egiptului, aflată, la momentul respectiv, sub controlul Imperiului Roman. Nu se cunosc foarte multe amănunte despre viața Hypatiei, majoritatea informațiilor fiind în legătură cu moartea sa brutală.
Fiica unui matematician de origine greacă, Hypatia a dobândit rapid cunoștințe de matematică, astronomie și filosofie. În anul 415, Hypatia a fost ucisă, în mod violent, de un grup de fanatici creștini (creștinismul fusese legalizat în 330, adepții acestuia încercând răzbunarea actelor săvârșite împotriva lor în trecut), sfârșitul său atrăgând compasiunea inclusiv din partea teoreticienilor creștini, ostili gânditoarei din Alexandria.
Principalele elemente ale filosofiei Hypatiei au fost următoarele :
- Toleranța a stat la temelia activității Hypatiei, care devenise profesor la Universitatea din Alexandria;
- Crescută în spiritul libertății credinței religioase, Hypatia nu a aderat la niciun cult religios și primea la cursurile sale studenți de diferite confesiuni, într-un oraș ce devenise polarizat din punct de vedere religios;
- Hypatia este văzută drept o precursoare a feminismului, prin faptul că a refuzat să urmeze calea bătătorită a femeilor din epocă și a ales un traseu pe calea cunoașterii;
- Într-o perioadă dominată de discursul religios, Hypatia a ales calea neoplatonismului, fiind preocupată de cunoașterea frumuseții, esteticii și atingerii conceptului unicului, întâlnit și la Plotin;
Moartea Hypatiei a reprezentat, pe lângă tragedia sa personală, începutul declinului Alexandriei, pol al culturii din Imperiul Roman, de la acea perioadă. Hypatia rămâne astfel, în istorie, dincolo de filosofia sa, imaginea începutului declinului ce survine într-o societate lipsită de toleranță și măcinată de ură.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
