Filosofie a religiei

Freud și legătura dintre religie și psihanaliză

Sigmund Freud (1850-1939) este considerat părintele psihanalizei, teorie psihologică și tehnică terapeutică deopotrivă. Freud s-a născut în Imperiul Austriac și avea să își dezvolte cariera la Viena. Conceptele de bază, fără a intra în detalii referitoare la concepte psihologice, sunt reprezentate de cele trei elemente constituente ale minții: sinele, eul și supraeul, aflate în permanentă interacțiune. Psihanaliza lui Freud acordă o importanță sporită sexualității, amintirilor reprimate și interpretării viselor.

În ciuda unei abordări inconstante față de religie, aceasta a jucat un rol în conturarea teoriei lui Freud asupra psihanalizei, articolul urmând să se concentreze asupra acestor aspecte. În elaborarea viziunii sale originale, Freud s-a inspirat și din filosofie, principalii poli de influență din domeniu fiind Nietzsche și Schopenhauer.

freud, espresso filosofic

Freud s-a referit la originea sa evreiască, pe care a îmbrățișat-o, menționând însă că în termeni religioși nu se simte legat de tradiția iudaică. Principalele aspecte de filosofie a religiei identificate în viziunea lui Freud sunt următoarele:

      • • Teoria monoteistă, care plasează un Dumnezeu atotputernic în centrul existenței, este transpunerea la nivel macro, a nevoii simțite de copil față de existența unui tată în familie;
      • • Freud continuă prin a asocia relația copilului cu tatăl său drept determinantă pentru modul în care viitorul adult se va raporta la Dumnezeu;
      • • Asociind credința cu tendințe nevrotice, Freud constată că societatea și religia (iudaică) au pornit de la momentul patricidului, care devine un element ce se transpune ulterior în memoria colectivă;
      • • Freud consideră că religia a avut un rol important în a stăpâni avântul destructiv al omului din trecut, însă, în prezent, acesta se poate întoarce către rațiune și știință, religia fiind doar o iluzie;
      • • Originea religiei rezidă în necesitatea omului de a își stăpâni frica în relația cu o natură atotputernică;

Adeptul unor teorii revoluționare în epocă, atât la nivel teoretic, cât și practic (utilizarea cocainei în practica medicală), Freud rămâne, dincolo de abordarea sa de multe ori unilaterală, un punct de referință în istoria medicală și terapeutică, legat, totodată, de filosofie, prin punțile create de o parte din ideile sale.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *