Într-un articol precedent am analizat filosofia politică a lui Platon, partea cea mai importantă din gândirea filosofică a acestuia. Cu toate acestea, Platon a avut o influență semnificativă și în materie de filosofie economică, acesta fiind primul care a analizat posibilitatea diviziunii muncii în cadrul societății, subliniind avantajele pe care aceasta le prezintă.
În analiza sa asupra diviziunii muncii, Platon analizează atât orașele tipice, dezvoltate în mod normal, cât și pe cele opulente, care s-au dezvoltat pe parcurs. În analiza sa, Platon pornește de la comportamentul oamenilor de a se asocia în comunități, din dorința ca nevoile lor să capete o soluționare cât mai satisfăcătoare. Astfel, oamenii se ajută între ei nu neapărat din bunătate, ci întrucât ei sunt conștienți de interdependența mutuală și de faptul că prin cooperare ei înșiși vor avea de beneficiat.
Astfel, în cadrul societății, diviziunea muncii este recomandată din următoarele motive:
- Există diferențe vizibile între persoane, unele fiind croitori mai buni, altele excelând în agricultură, spre exemplu;
- Exercițiul zilnic într-o anumită activitate perfecționează procesele, munca devenind calitativă;
- Anumite slujbe necesită să fie realizate doar în anumite momente specifice, fapt care impune o calitate sporită a muncii respective;
- Orașele diferă între ele, asemeni oamenilor, motiv pentru care comerțul este încurajat, făcându-se astfel schimb de produse; așadar, fiecare oraș trebuie să producă în exces produsele în care este specializat, pentru a le putea oferi la schimb în favoarea produselor pe care nu le poate produce în cantitate suficientă;
Teoria lui Platon în acest aspect pare să fi rezistat testului timpului. În schimb, în ceea ce privește tipul orașului opulent, Platon menține o argumentație validă până la un anumit punct. Astfel, conform filosofului, în orașele opulente, în care cetățenii se dedică plăcerilor vieții, diviziunea muncii și specializarea sunt și mai pregnante, întrucât sunt fabricate produse cât mai diversificate și individualizate. Din acest punct, Platon consideră că orașul are o arie de dezvoltare delimitată, care poate fi depășită doar prin cucerirea altor orașe, prin război. Desigur, acest argument are anumite carențe practice, deși, extinzând puțin ideea lui Platon, putem ajunge la ideea războiului pentru resurse, concept ce nu este străin de aspectele practice ale istoriei. Ca și o soluție pentru această perspectivă, Platon subliniază importanța liderilor aleși, aspect care face legătura către articolul precedent despre Platon și guvernarea filosofilor.
Influența lui Platon s-a exercitat astfel și în sfera economică, deși viziunea sa diferă în anumite privințe de cea a fostului său elev, Aristotel, un exemplu concret fiind opoziția lui Platon față de proprietatea privată. Informațiile esențiale din cele două articole despre Platon, se găsesc alături, în variantă condensată.
Ce poți citi de Platon:
Opera integrală – disponibilă aici
Dialoguri socratice – disponibilă aici
Banchetul și alte dialoguri – disponibilă aici
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.
12 thoughts on “Platon și strânsa legătură dintre economie și politică”