Mandeville și importanța economică a viciului

Posted on Posted in Filosofie economică

Bernard Mandeville (1670 -1733) este unul dintre personajele atipice ale filosofiei, acesta nefiind, de altfel, nici măcăr un filosof de facto, ci un medic cu înclinații către acest domeniu. Mandeville provenea dintr-o distinsă familie olandeză, stabilindu-se ulterior în Anglia. Principala influență a lui Mandeville a fost în domeniul filosofiei economice, unde a adus o perspectivă cu totul nouă asupra viciului și  a influenței acestuia în dezvoltarea societății.

Viziunea sa este prezentată prin intermediul alegoriei, în Fabula albinelor. Mandeville prezintă un roi de albine în care opulența abundă. Locul este extrem de luxos, iar comerțul este înfloritor, deși marcat integral de meschinării. În mod surprinzător, albinele cele mai vehemente față de lipsa de moralitate erau cele mai lipsite de scrupule. Apoi, odată cu schimbarea paradigmei, roiul de albine a devenit unul ghidat de principii etice, iar toată prosperitatea a dispărut. Albinele, nemaifiind mânate de spiritul competițional, nu au mai acordat interes producției, iar ulterior au părăsit stupul, care avea să cadă în anonimat.

filosofie, filosofie economică

Transpunând ideile alegorice în viziune pur economică, Mandeville considera că:

  • Viciul individual este benefic societății, întrucât contribuie la creșterea producției și la scăderea șomajului; spre exemplu, dacă mândria nu ar mai exista, oamenii nu ar mai cumpăra haine scumpe pentru a-și impresiona semenii, ceea ce ar conduce la dispariția fabricilor de producție, la scăderea numărului angajaților și în final la șubrezirea economiei;
  • Odată ce economia este afectată, puterea militară a statului va fi afectată, formându-se astfel un cerc vicios cauzat de lipsa viciului; la o scară micro, absența hoților ar conduce la dispariția lacătelor și a lăcătușilor, absența disputelor s-ar transpune în dispariția avocaților și așa mai departe;
  • Mandeville atribuie sentimentele caritabile tot viciului, considerând că toate faptele caritabile sunt realizate cu un scop egoist, care, odată dispărut, ar conduce și la dispariția efectelor pozitive ale actelor caritabile; astfel, acesta consideră că mândria și infatuarea au construit mai multe spitale decât toate virtuțile puse la un loc;
  • Moralitatea este considerată a fi creația unor politicieni abili, pentru a controla pasiunile umane;
  • Mandeville pune astfel bazele unui celebru paradox: Viciu privat, virtute publică.

Influența lui Mandeville în materie economică a fost una considerabilă peste veacuri, Adam Smith reluând o parte dintre ideile sale, în timp ce Friedrich von Hayek a identificat germenii laisez-faire-ului în gândirea olandezului, fiind de părere că agenții economici își pot reprezenta cel mai bine interesele, fiind animați de impulsurile egoiste. Cu toate acestea, viziunea lui Mandeville a fost criticată în epoca sa, fapt puțin surprinzător, contemporanii săi mizând pe promovarea valorilor morale ale oamenilor, epicentrul în jurul căruia Mandeville și-a construit viziunea sa de filosofie economică.


Dacă dorești să primești newsletter-ul lunar, care cuprinde toate articolele din luna curentă, te poți abona mai jos.

3 thoughts on “Mandeville și importanța economică a viciului

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *