Thoreau și nesupunerea în fața statului

Henry David Thoreau (1817-1862) este unul dintre cei mai interesanți filosofi din punct de vedere al gândirii, datorită ideologiei sale, de cultivare a subiectivismului și a experimentării vieții în afara ordinarului. Cunoscut mai mult ca scriitor, cel puțin în perioada vieții sale, Thoreau dezvoltă un respect pentru sălbăticie, care capată chiar un aspect sacral, filosoful american dorind dezvoltarea părții sălbatice (în sens natural, nu violent) din fiecare dintre noi.

Thoreau consideră că nu poate exista obiectivitate, întrucât viziunea noastră este influențată de experiența, cunoștințele sau prejudecățile noastre – în concluzie nu există o viziune completă în niciun domeniu, nici în filosofie. Dar, din moment, ce subiectivismul nu poate fi înlăturat, propriul eu trebuie dezvoltat printr-o gândire care să nu accepte din capul locului viziuni considerate ca fiind unanim acceptate. Politica este însă strâns legată de individ, în viziunea lui Thoreau, iar individul este important pentru scriitorul american. Lucrarea sa cea mai importantă din punct de vedere filosofic, Nesupunerea civică (o poți comanda de aici), prefațează viziunea politică a lui Thoreau.

thoreau, espresso filosofic

Astfel, Thoreau dezvoltă următoarele idei în materie de filosofie politică:

  • Thoreau poate fi greu catalogat într-o tipologie anume, având idei ce-l pot încadra în a fi numit anarhist, marxist, antimarxist, anticapitalist sau revoluționar, având idei contradictorii pe care și le justifică tocmai prin prisma subiectivismului și a circumstanțelor care îi influențează gândirea în momente diferite;
  • Thoreau se declară împotriva statului, întrucât acesta contribuie la diminuarea prospețimii vieții (prin cenzurarea laturii sălbatice, naturale), iar în loc să protejeze drepturile și libertățile, acesta fură și încarcerează oamenii;
  • Filosoful american este de părere că nu celelalte populații sunt de temut (indienii, în cazul de față), ci statul, care se folosește de taxe și de doctrine pentru a practica sclavia sau pentru a menține starea de război;
  • Thoreau nu consideră rezistența activă obligatorie, implicarea fiind facultativă, însă neparticiparea la opresiunile statului este condiția minimală în ceea ce ne privește;
  • Societatea nu are nevoie, în viziunea filosofului american, de partide și de sisteme de votare, ci de persoane care să se gândească și la binele celorlalți;
  • În ceea ce privește justiția, Thoreau este de părere că aceasta nu trebuie interpretată în funcție de lege, ci în funcție de dreptate și de echitate;

Din punct de vedere religios, Thoreau își menține linia originală de gândire, considerând natura ca fiind sacră și văzând reprezentarea lui Dumnezeu în tot ce este natural și nu în ceea ce este scris în Biblie. Filosoful american cultivă trăirea unei vieți corecte și neconvenționale, dorind alimentarea spiritului revoluționar din noi, pentru a nu trăi în limitele impuse de majoritate sau de către stat.

Ce mai poți citi de Thoreau:

Walden sau viața în pădure – disponibilă aici


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

5 thoughts on “Thoreau și nesupunerea în fața statului

  1. Thoreau era anarhist și prin consecință anticapitalist și antimarxist, nu văd nimic contradictoriu în ideile lui politice.

  2. Total de acord, însă Thoreau a abordat și teme marxiste, precum alienarea individului, de unde și posibila sa catalogare în cadrul unor curente diferite.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *