Montesquieu, formele de guvernământ și separația puterilor în stat

Montesquieu este unul dintre marii filosofi ai Iluminismului, acesta trăind între 1689 și 1755 și având o contribuție importantă în domeniul filosofiei politice, prin analiza sa cu privire la formele de guvernământ și la importanța separației puterilor în stat. Având o poziție socială privilegiată și beneficiind de titlul de baron și de o educație aleasă, Montesquieu a fost preocupat de aspectele politice ale vieții publice.

Cu un rol important în stat, conducând divizia din Parlament ce privea activitățile criminale, Montesquieu a devenit celebru în domeniul filosofiei, după ce a publicat sub anonimat (demers nereușit, fiind descoperit autoratul său) Scrisori persane – o poți găsi aici – și Despre spiritul legilor – o poți găsi aici. Cea de a doua lucrare, asupra căreia ne vom referi, își propune să studieze legile și instituțiile statului, Montesquieu considerând că acestea sunt mult mai ușor de înțeles decât pare la prima vedere, întrucât există o corelație logică între normele legale și caracteristicile fiecărui stat, ce privesc atât aspectele geografice, cât și cele culturale sau religioase.

montesquieu, filosofie, espresso filosofic

În analiza sa asupra sistemelor de guvernământ, Montesquieu analizează și modul în care, fiecare sistem poate deveni corupt. Transpunând pe scurt ideile filosofului francez, analiza sa ajunge la următoarele concluzii:

      • Înțelegerea particularităților unei zone, în termeni de cultură, religie, climat, este esențială pentru a înțelege legile, iar înțelegând aceste legi se poate identifica cu acuratețe care sunt domeniile în care reforma este necesară;
      • Prima formă de guvernământ identificată este republica, care poate lua două forme:
        • Democrația – în care poporul este suveran și guvernează prin intermediul miniștrilor și a senatorilor; în cazul acestei forme de guvernământ, problemele apar în cazul unui sentiment de inegalitate (când oamenii urmăresc cu preponderență interesele personale în detrimentul celor statale) sau a unui sentiment de egalitate extremă (când nu se mai dorește egalitate cetățenească, ci egalitate deplină, când nimeni nu mai recunoaște autoritatea funcției);
        • Aristocrația – când o parte din popor o conduce pe cealaltă; în acest caz, principala provocare este păstrarea moderației, astfel încât clasa conducătoare să nu îi asuprească pe ceilalți, și, în același timp, în rândul nobilimii să nu existe decalaje, pentru ca aceștia să nu se lupte între ei;
      • A două forma de guvernământ este monarhia, care este condusă după anumite legi bine stabilite și fixe; coruptabilitatea monarhiei se petrece atunci când fie regele distruge instituțiile care îi limitează puterile, fie când începe să guverneze după bunul plac, în mod arbitrar, fără a respecta legile;
      • Cea de a treia formă și cea mai periculoasă este despotismul, în care puterea este concentrată într-o singură mână, iar corupția este prezentă pretutindeni; în această formă de guvernământ, teama este cea care guvernează, corupția sistemului cuprinzând treptat tot sistemul, care, în mod inevitabil va conduce la insecuritate, inclusiv a despotului;
      • Montesquieu este adeptul unei libertăți moderate, în sensul de a putea face tot ceea ce dorim, fără însă a îi afecta pe ceilalți, întrucât astfel oricine va putea afectat de către un terț mai puternic;
      • Filosoful francez prezintă în premieră separația puterilor în stat: Montesquieu consideră importantă existența unui sistem legislativ, repartizat în două camere, a unui sistem executiv, care să poată bloca anumite propuneri de legi și a unui sistem judiciar, care să fie independent de cele două;

Prin propunerile sale, Montesquieu joacă un rol conceptual important în elaborarea constituției Statelor Unite, prin promovarea unui sistem în care cele trei puteri din stat să fie în balanță, astfel încât niciuna dintre ele să nu poată ajunge în situația de a le uzurpa celelalte. Pe lângă spiritul modern, Montesquieu apreciază importanța bunăstării populației în stabilitatea politică, subliniind rolul comerțului în dezvoltarea societății.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

One thought on “Montesquieu, formele de guvernământ și separația puterilor în stat

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *