Jordan Peterson, adversarul corectitudinii politice

Jordan Bernt Peterson (1962 – ) este un psiholog canadian cu puternice înclinații către domeniul filosofic, atât din perspectiva sa politică, precum și din cea religioasă. Peterson este profesor universitar la Universitatea din Toronto, după o carieră academică dezvoltată prin apartenența la mai multe instituții de renume, printre care și Harvard. Viziunile lui Peterson au fost și rămân controversate, fiind acuzat că manifestă înclinații către extrema dreaptă a politicii.

Prima carte a lui Peterson a fost Hărțile înțelegerii : arhitectura credinței, apărută în 1999. Din punct de vedere publicistic, poate cea mai cunoscută lucrare a sa este 12 reguli de viață : un antidot pentru haos (o poți găsi aici), prin care oferă sfaturi pentru o viață împlinită. Acesta folosește o serie de referiri la Biblie, pe care o consideră cartea cu cea mai mare influență în evoluția culturală a lumii occidentale, conținând noțiuni de etică preluate ulterior de societate.

jordan peterson, espresso filosofic

Din punct de vedere al filosofiei politice, cele mai importante idei ale lui Peterson sunt următoarele :

  • Psihologul canadian se declară un adversar înverșunat al corectitudinii politice, concept care a acaparat întregul spectru academic și care dăunează discuțiilor productive, care devin încărcate de ideologie;
  • Corectitudinea politică este văzută a fi cauza pentru care studenții nu dețin informații corecte, din punct de vedere istoric, oferind paralela dintre comunism și nazism, ambele ideologii conducând la moartea a milioane de oameni, acestea fiind însă inegal înfierate de societate;
  • În ciuda acuzelor de partizanat cu ideile extremei drepte, Peterson se consideră un tradiționalist și un liberal în sensul clasic al cuvântului ;
  • Petersen condamnă postmodernismul și neomarxismul pentru că oferă o înțelegere a lumii în termeni de relativism și putere ;
  • Gânditorul canadian condamnă politicile identitare, atât în discursul de stânga, care utilizează teoria opresiunii maselor, precum și în cel de dreapta, care impulsionează naționalismul ;
  • Peterson condamnă feminismul, pe care îl consideră un curent care produce dezechilibre în relația dintre sexe, îndemnând la feminizarea bărbatului și își manifestă scepticismul față de dovezile științifice aduse în sprijinul discursului privind încălzirea globală.

Peterson a participat, în 2019, la o mult așteptată confruntare ideologică cu Slavoj Žižek, în ceea ce a fost prezentat ca duelul titanilor intelectualității din era curentă. Cu toate acestea, evenimentul nu s-a ridicat la nivelul așteptat, argumentele celor doi fiind aproximative, din punct de vedere al documentării, iar viziunile lor s-au dovedit a nu fi atât de contrastante, în ciuda poziției ideologice asumate de fiecare în parte.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *