Rothbard și combaterea multilaterală a statului

Murray Rothbard (1926-1995) a fost un economist american, adept al școlii austrice, și teoretician politic cunoscut pentru viziunea sa anarho-capitalistă, termen pe care l-a și folosit în premieră. Provenind dintr-o familie de imigranți de origine evreiască, Rothbard s-a identificat din copilărie cu valorile politice ”de dreapta”, considerând socialismul o monstruozitate.

Rothbard a studiat la Universitatea Columbia, unde a urmat studiile de licență în matematică, iar ulterior a finalizat doctoratul în economie. Gânditorul american a fost autorul a multiple cărți de teorie politică și economie, printre care amintim Anatomia statului (1974) – o poți găsi aici – sau Omul, economia și statul (1962).

rothbard, espresso filosofic

Din punct de vedere al filosofiei politice, cele mai importante idei ale lui Rothbard au fost următoarele:

  • Gânditorul american era un critic vehement al drepturilor civile, considerând existența acestora drept un obstacol către drepturile cetățeanului american;
  • Rothbard era împotriva războiului, considerând justificate doar două conflagrații – revoluția americană și războiul purtat de partea sudică în războiul civil american;
  • În plan internațional, deși de origine evreiască, Rothbard a condamnat politica SUA din Orientul Mijlociu, inclusiv din perspectiva sprijinirii Israelului;
  • Criticând rolul pronunțat al statului și atribuindu-i, în varianta ideală, un rol minimal, Rothband milita pentru un revizionism istoric care să scoată trecutul din narațiunea concepută pentru atribuirea unei imagini pozitive aparatului statal;
  • Din punct de vedere economic, gânditorul american a fost un adept al laissez-faire-ului, considerând taxarea un furt la adresa cetățeanului;

Ideile sale radicale și sprijinirea unor curente de gândire nesusținute de mediul academic au făcut din Rothbard, adept al gândirii lui Ludwig von Mises, un proscris al lumii academice, în pofida rolului său doctrinar avut, mai ales din perspectiva exponenților ideii unui stat minimal.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *