Filosofie economică

Spencer și neîncrederea față de stat

Despre Herbert Spencer (1820-1903) am mai discutat, în contextul filosofiei sale politice. Dezvoltând acel material, descoperim o filosofie economică în acord cu viziunea politică a omului de știință britanic. Deși influența lui Spencer a scăzut considerabil cu trecerea timpului, este demn de remarcat că acesta ajunsese să fie considerat cel mai influent filosof al epocii sale, pe perioada vieții.

Spencer a fost un adversar înverșunat la adresa statului, lucrările sale fiind elocvente în acest sens. Spre exemplu, în limba română se găsește tradusă lucrarea sa Individul împotriva statului. Spencer a obiectat împotriva asigurării învățământului finanțat de stat. Mai mult, a mers atât de departe în neîncrederea sa față de stat, încât s-a ocupat personal de transmiterea manuscriselor sale către edituri, neavând încredere în Poștă, o instituție a statului.

espresso filosofic, spencer

Din punct de vedere al filosofiei economice, cele mai importante idei ale lui Spencer au fost:

  • Schimbările în forma de guvernământ nu au efect acolo unde nu este asigurată libertatea financiară, aceasta din urmă fiind cea mai importantă pentru bunăstarea populației;
  • Relațiile economice și nivelul prețurilor de pe piață trebuie lăsate să se ajusteze de la sine, conform legii cererii și ofertei;
  • Oamenii vor fi dispuși să plătească mai mult pentru ceea ce își doresc mai mult, iar acolo unde anumiți patroni se vor îmbogăți, o vor face pentru ca au fost dispuși să se sacrifice și să își asume riscuri pe care alții nu au fost dispuși să le ia în calcul;
  • Spencer consideră că grevele muncitorilor sunt inutile – chiar dacă aceștia vor reuși să obțină ceea ce își doresc (deși se va întâmpla rar), atunci prețurile vor crește proporțional cu creșterea salariilor, motiv pentru care câștigul obținut va fi anulat;
  • O abordare justă asupra terenurilor ar însemna ca acestea să fie posedate în comun, dacă am putea separa pământul de îmbunătățirile aduse;
  • Inițial a susținut chiar naționalizarea terenurilor, apoi schimbându-și optica, atrăgând dezaprobarea lui Henry George, care l-a catalogat drept filosoful confuz;

Adept al pieței libere și al statului minimal,  Spencer a căzut adesea în extrema cealaltă și a amplificat beneficiile regimului industrial. Totodată, el nu a observat abuzurile și exploatarea din sistemul capitalist britanic al epocii, care au alimentat dezvoltarea ideilor socialiste.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Please follow and like us:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *