Filosofie politică

Alexis de Tocqueville și democrația în America

Alexis de Tocqueville (1805-1859) este o figură cunoscută celor familiarizați cu domeniul științelor politice, mai ales datorită lucrării sale celebre, Democrația în America, apărută în patru volume, în perioada 1835-1840. Tocqueville a reușit să pătrundă relativ ușor în sfera guvernamentală, datorită apartenenței sale familiare, însă schimbarea regimului francez din 1830 i-a pus poziția în pericol și l-a motivat să plece în Statele Unite ale Americii.

Tocqueville a petrecut nouă luni în Statele Unite ale Americii, alături de un bun prieten, aceștia studiind sistemul penitenciarelor, sistemul sclavagist american, dar și componenta democratică a societății americane a epocii.

alexis de tocqueville, espresso filosofic

Principalele idei de filosofie politică din opera lui Tocqueville pot fi rezumate astfel:

  • O societate organizată în mod corect poate spera să mențină libertatea, în cadrul unui sistem democratic;
  • Comparând sistemul american cu ceea ce se întâmpla în Franța și observând apatia politică și intervențiile tot mai dese din economia țării natale, filosoful francez atrăgea atenția că cel mai mare pericol la adresa unei democrații era reprezentat de un regim despotic moderat și stagnant;
  • Tocqueville a anticipat revoluția de la 1848, pe fondul apariției unei clase muncitoare tot mai vocale, pe care o considera periculoasă pentru idealurile liberale, denunțând creșterea influenței socialismului;

În mod paradoxal, deși nu a văzut elemente pozitive în revoluția de la 1848, cariera politică a lui Tocqueville a beneficiat de pe urma acestei schimbări, acesta fiind numit, pentru o scurtă perioadă, ministru al afacerilor externe din Franța. Traseul ideologic din țara natală și din restul Europei a jucat, însă, un rol important în retragerea treptată a lui Tocqueville din lumina reflectoarelor. Într-un mod similar, viziunea sa liberală a căzut în desuetudine în mai multe perioade de-a lungul istoriei, pentru a reveni ulterior la modă, în funcție de evoluțiile politico-doctrinare din Europa și din Statele Unite ale Americii.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Please follow and like us:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *