Voluntarismul și modalitatea în care ne formăm convingerile

Voluntarismul este doctrina filosofică conform căreia oamenii dispun de un control voluntar asupra propriilor convingeri. Conform acestei viziuni filosofice, există o diferențiere între controlul voluntar, acesta putând fi direct (persoana are control direct voluntar atunci când își dorește să realizeze un act, iar acțiunea se petrece imediat) sau indirect (acte care deși se află în afara controlului direct al persoanei, pot fi realizate dacă persoana întreprinde anumite acțiuni intermediare).

Ce presupune însă actul de a crede în ceva anume? Conform Sfântului Augustin, a crede nu este altceva decât a gândi cu consimțământ. Cu toate acestea, definiția aceasta nu poate fi considerată completă, întrucât, în anumite cazuri, precum în cea în care o persoană dorește să învețe o limbă străină, acțiunea nu poate fi realizată imediat, fără  activitate în acest sens.

voluntarism, espresso filosofic

Desigur, acest concept prezintă atât argumente pro, precum și argumente contra.

  • Bernard Williams prezintă următoarele argumente împotriva voluntarismului, criticate la rândul lor:
    • Dacă oamenii pot crede în ceva conform propriei voințe, atunci ei pot considera anumite fapte reale indiferent dacă acestea sunt adevărate;
      • Există o diferență între acumularea de credințe și credințele fixe;
      • O persoană poate avea o abilitate fără a fi conștient de existența acesteia – motiv pentru care o persoană poate acumula convingeri fără a fi conștientă de această abilitate;
    • O persoană poate avea un crez empiric doar dacă obiectului crezului este adevărat, iar simțurile persoanei funcționează corect;
      • Simțurile pot uneori înșela, după cum obiectele pot părea diferite, văzute de la distanță, față de imaginea de aproape;
    • Edwin Curley consideră că, în cazul validității voluntarismului, persoanele ar trebui să poată crede voluntar în idei care nu pot fi demonstrate sau infirmate științific, spre exemplu, în ceea ce privește condițiile de viață de pe o altă planetă;
    • Pe de altă parte, oamenii posedă abilitatea de a acumula un crez în mod voluntar, atunci când, deși aflați în dubiu, își confirmă faptul că au derulat o acțiune sau alta (închisul ușii, deschisul geamului, etc).

Dincolo de implicațiile personale ale voluntarismului, continuarea studiului pe marginea acestui subiect poate oferi răspunsuri și poate edifica, într-o mai mare măsură, asupra unor chestiuni filosofice rămase fără răspuns, precum existența și crezul în divinitate sau premisele politice de la care plecăm adesea, fără o analiză suplimentară.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *