Sun Tzu, sau Sun Zi, a rămas în istoria colectivă ca unul dintre marii strategi militari ai lumii, magnum opus – ul său, Arta Războiului, rămânând o scriere de temelie în materie militară, dar şi o idee vie de filosofie politică. Sun Tzu se presupune că a trăit în perioada 544 – 496, în epoca veche, contribuind prin gândirea sa orientată spre filosofia războiului, la ridicarea imperiului Wu, de la nivelul unui stat semi barbar la statutul unei mai puteri regionale.
Opera sa principală (o poți găsi aici) este un ghid de strategie militară, pentru conducători și comandanți, în care sunt prezentate diferite strategii, se analizează condițiile geografice și climaterice ce pot influența bătăliile și se prezintă importanța cunoașterii cât mai bune a inamicului. Sun Tzu accentuează nevoia calității umane a comandantului și relația puternică dintre politică și armată, tratatul său fiind studiat de numeroși lideri militari în momente de război, în epoca modernă.
Împărțită în 13 capitole, Arta Războiului, prezintă sfaturi practice, cât și idei filosofice, prezentându-vă mai jos câte o idee reprezentativă pentru fiecare secțiune:
- Arta războiului se bazează pe decepţie. Astfel, când suntem pregătiţi de atac, trebuie să părem incapabili; când ne folosim forţele, trebuie să părem inactivi; când suntem aproape, trebuie să ne facem adversarul să creadă că suntem departe; când suntem departe, trebuie să dăm impresia de a fi aproape;
- În nicio situaţie o ţară nu a beneficiat de pe urma unui război de lungă durată;
- În arta practică a războiului, cel mai bine este să cucereşti ţara inamicului, întreagă şi intactă; să o distrugi nu este recomandabil; de asemenea, este preferabil să capturezi o armată decât să o distrugi;
- Pentru a te asigura împotriva înfrângerii depinde de tine, dar oportunitatea de a înfrânge inamicul este asigurată de acesta însuşi;
- Nu sunt mai mult de cinci culori primare (albastru, galben, roşu, alb şi negru), iar combinaţiile dintre ele dau naştere la nuanţe nenumărate. De asemenea, în ofensivă, există doar posibilitatea unui atac direct sau a unuia indirect, însă combinaţiile dintre cele doua tactici pot da naştere la nenumărate manevre;
- Nu repeta tactici care ţi-au adus o victorie, ci lasă metodele să îţi fie dictate de infinitele elemente circumstanţiale;
- Spiritul unui soldat este cel mai ridicat dimineaţa; începând de la amiază începe să coboare, iar seara mintea îi este setată doar pe întoarcerea în tabară; astfel, un general inteligent evită o armată atunci când aceasta este dispusă să lupte şi atacă atunci când aceasta este cu gândul la retragere;
- Cinci mari greşeli pot afecta poziţia generalului: imprudenţa – care conduce la distrugere; laşitatea – care conduce la capturare; temperament coleric – care conduce la reacţii pripite în faţa insultelor; o delicateţe a onoarei, care conduce la ruşine; suprasolicitarea oamenilor din subordine;
- Atunci când solii sunt trimişi însoţiţi de complimente, acesta este un semn că inamicul doreşte ajungerea la un acord.
- O armată este expusă la şase calamităţi, ce pot apărea din cauze diferite de cele naturale: dezertarea, insubordonarea, prăbuşirea, distrugerea, dezorganizarea, retragerea haotică.
- Interzice practica oracolului şi înlătură gândurile bazate pe superstiţii. Astfel, până când moartea va veni, nicio calamitate nu va fi de temut.
- Nu te mişca dacă nu vezi un avantaj; nu îţi folosi trupele dacă nu ai nimic de câştigat; nu lupta dacă poziţia ta nu este una critică;
- Cunoaşterea dispoziţiilor inamicului poate fi obținută doar prin intermediul altor oameni; astfel, se vor folosi spioni, categorisiţi în cinci clase diferite: spioni locali, spioni din interior, spioni convertiţi, spioni blestemaţi (sacrificaţi), spioni supravieţuitori.
Arta Războiului rămâne una dintre cele mai importante scrieri antice, având aplicații concrete și în ziua de astăzi. Și nu mă refer strict la aspectele politice, căci filosofia politică a lui Sun Tzu și-a găsit aplicabilitate practică în business și în management, fiind folosită de către anumite corporații pentru stabilirea mișcărilor strategice.
Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.