Von Hartmann și fericirea iluzorie

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Eduard von Hartmann (1842-1906) a fost un filosof german care a încercat să armonizeze filosofiile lui Schopenhauer și Hegel, aspect formidabil având în vedere starea conflictuală dintre cei doi filosofi, dar și viziunile lor aflate la antipozi. Von Hartmann, care mai este cunoscut și drept filosoful inconștientului, a încercat să sublinieze rolul central al minții […]

Paley și analogia creatorului ceasului

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

William Paley (1743-1805) a fost un filosof și preot britanic, extrem de influent în epocă, care a susținut existența lui Dumnezeu prin modalitați aparent noi și inovative față de cele utilizate până la momentul respectiv, dar care reprezentau adaptarea unor viziuni exprimate încă din Antichitate. Paley a urmat cursurile la Cambridge, iar apoi a urmat o […]

Spencer și neîncrederea față de stat

Posted Leave a commentPosted in Filosofie economică

Despre Herbert Spencer (1820-1903) am mai discutat, în contextul filosofiei sale politice. Dezvoltând acel material, descoperim o filosofie economică în acord cu viziunea politică a omului de știință britanic. Deși influența lui Spencer a scăzut considerabil cu trecerea timpului, este demn de remarcat că acesta ajunsese să fie considerat cel mai influent filosof al epocii […]

Nietzsche și sistemul politic care combate mediocritatea

Posted 1 CommentPosted in Filosofie politică

Despre Friedrich Nietzsche (1844 – 1900) am mai discutat atunci când am analizat perspectiva sa asupra creștinismului și nevoia formării supraomului. În acest articol vom descoperi viziunea filosofului german asupra filosofiei politice, ideile sale fiind ulterior preluate și răstălmăcite pentru a justifica practici de tip naționalist sau xenofob. Teribil afectat de pe urma dizenteriei și […]

James și divinitatea adaptată pragmatismului

Posted 2 CommentsPosted in Filosofie a religiei

William James  (1842-1910) a fost un filosof american care a pus bazele pragmatismului, având, totodată, influențe în domeniul psihologiei. Alături de fratele său, Henry, a studiat în Franța, ulterior acelui moment destinele celor doi mergând pe căi diferite. William a revenit în Statele Unite, unde a absolvit Harvard și și-a continuat activitatea la aceeași instituție, […]

Ramsey, geniul dispărut prea devreme

Posted Leave a commentPosted in Filosofie economică

Frank Ramsey (1903 – 1930) este una dintre cele mai interesante figuri ale filosofiei, având în vedere că a reușit să aducă contribuții substanțiale domeniului, în pofida vieții sale foarte scurte. Gânditorul britanic, cu contribuții în domeniile filosofiei, matematicii și economiei, a fost membru al clubului secret al intelectualității britanice, Apostolii din Cambridge. Ramsey este […]

Toynbee și studiul politic al civilizațiilor

Posted 1 CommentPosted in Filosofie politică

Arnold Toynbee (1889-1975) a fost un istoric britanic care a devenit cunoscut în domeniul filosofiei prin analiza sa asupra dezvoltării și declinului civilizațiilor istorice. Toynbee a studiat în domeniul istoric, continuându-și activitatea în cadrul Departamentului de Afaceri Externe al Marii Britanii. Ulterior, istoricul britanic a fost numit profesor la Universitatea din Londra și la Școala […]

Vinet și teologia în sprijinul cetățeanului

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Alexandre Vinet (1797-1847) a fost un important teolog elvețian și unul dintre cei mai reprezentativi exponenți ai protestantismului din lumea francofonă. Începându-și cariera ca profesor de religie la Basel, Vinet a devenit cunoscut, inclusiv în afara granițelor, odată cu publicarea unui eseu în favoarea libertății de cult. Începând cu anul 1830 a publicat constant în […]

Voltaire sau scânteia mișcării iluministe

Posted 4 CommentsPosted in Filosofie a religiei

Voltaire (1694 – 1778), pe numele său real François-Marie Arouet, a fost principalul exponent al Iluminismului francez, jucând un rol important în epocă în schimbarea mentalității publice și în declinul monarhiei franceze, în pragul Revoluției de la 1789. Catalogat drept un geniu al vremurilor sale, Voltaire a fost un scriitor prolific, autor a peste 99 […]

Bacon, veriga lanțului filosofic dintre epoci

Posted 3 CommentsPosted in Filosofie politică

Francis Bacon (1561-1626) este unul dintre reprezentanții cei mai importanți ai filosofiei din perioada ce făcea trecerea de la Renaștere la epoca modernă.  Acesta a fost o figură a intelectualității, cu scrieri multiple în chestiuni de drept, politică și religie, cumulate cu o importantă carieră politică, dezvoltată și prin spiritul său oratoric puternic. Înscris de […]

Bergson și ecourile impulsului vital

Posted 3 CommentsPosted in Filosofie a religiei

Henri Bergson (1859-1941) a fost un filosof francez cu origini evreiești, poloneze și britanice, care a fost format, însă, la Paris. Bergson este cunoscut pentru filosofia sa de proces, care refuza valorile statice, în detrimentul mișcării și evoluției. Bergson avea să obțină și Premiul Nobel pentru Literatură, în 1927. Bergson a studiat pentru a deveni […]

Santayana și ambivalența față de religie

Posted 2 CommentsPosted in Filosofie a religiei

George Santayana (1863-1952), al cărui nume original a fost Jorge Augustin Nicolas Ruiz de Santayana, a fost un filosof și umanist spaniolo-american. Santayana a fost măcinat de mic de sentimentul dezrădăcinării, nefiind atașat de originea sa spaniolă. Acesta avea să părăsească țara natală, alături de mama sa, și să se mute în Statele Unite ale […]

Croce și primatul esteticului în viața omului

Posted 2 CommentsPosted in Filosofie politică

Benedetto Croce (1886-1952) a fost istoric și probabil cel mai reprezentativ filosof italian din prima jumătate a secolului al XX-lea. Croce a rămas orfan de mic, în urma unui cutremur care l-a lăsat fără părinți, dar și cu puternice handicapuri fizice, care i-au transformat viața din tinerețe într-un coșmar. Deziluzionat de studiul universitar, în domeniul teologic, […]

Siddhartha sau renunțarea la fericire – o lecție de Herman Hesse

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

„Și astfel, toți îl iubeau pe Siddhartha. Pentru toți era izvor de bucurie, pentru toți era izvor de plăcere. Dar el, Siddhartha, nu își era lui însuși bucurie, nu își era lui însuși plăcere. (…) Iubit de toți, el, bucuria tuturor, nu purta în inimă nicio bucurie”; prin această descriere ușor antinomică ni-l prezintă Herman […]

Von Herder și apariția termenului de naționalism

Posted 1 CommentPosted in Filosofie politică

Johann Gottfried von Herder (1744–1803) este unul dintre filosofii a cărui contribuție nu este recunoscută la adevărata valoare, în pofida influenței pe care acesta a exercitat-o în epocă. În prezent, el este recunoscut pentru dezvoltarea conceptului de naționalism, aspect care, însă, corespunde doar parțial cu filosofia sa. Născut într-o familie modestă, von Herder a urmat […]

Darwin și selecția naturală din spatele evoluționismului

Posted 6 CommentsPosted in Filosofie a religiei

Charles Darwin (1809-1882) este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință, în virtutea teoriei evoluționiste pe care a formulat-o și a efectelor acesteia asupra modului de gândire a societății. Provenind dintr-o familie de medici, Charles a ales să nu urmeze această meserie, însă pasiunea pentru biologie l-a condus către dimensiunea științifică din jurul existenței […]

Harriet Taylor Mill și emanciparea economică a femeii

Posted Leave a commentPosted in Filosofie economică

Harriet Taylor Mill (1807-1858) reprezintă un caz atipic al filosofiei, având în vedere contribuția sa adesea ”din umbră” la lucrările soțului său, John Stuart Mill. Cei doi s-au căsătorit la doi ani de la moartea primului soț al Harrietei, deși legăturile dintre cei doi datează încă din timpul primului ei mariaj. Conform celor menționate de […]

De la instinct la Schopenhauer: o explicație a „momentelor fericite”

Posted 1 CommentPosted in Filosofie altfel

Dacă nu e fericire, atunci ce e?; se întreabă ba unii, ba alții. Ce simt eu când îmi revăd mama, când îmi îmbrățișez copilul care-mi zâmbește, când descopăr că iubirea este reciprocă, sau când primesc un premiu pentru activitatea mea, în fine, când stau întins(ă) pe plajă, fără griji și cu marea la călcâie? Cum […]

Lévinas și îmbinarea filosofiei cu iudaismul

Posted 1 CommentPosted in Filosofie a religiei

Emmanuel Lévinas (1905-1995) a fost un filosof franco-lituanian a cărui activitate filosofică s-a centrat în jurul ideilor dezvoltate de Husserl și de Heidegger. După a ce a plecat de mic, cu familia, în Ucraina de astăzi, a părăsit spațiul ex-sovietic pentru a merge la Strasbourg, unde a început să studieze filosofia. După ce a beneficiat […]

Weil și asigurarea mijloacelor suficiente de trai la nivel universal

Posted 1 CommentPosted in Filosofie politică

Simone Weil (1909-1943) este una dintre figurile fascinante din istoria recentă a filosofiei, prin cumulul de particularități care i-au caracterizat viața, aceasta fiind, deopotrivă, profesor, activist politic, ascet, mistic, muncitor, filosof și psiholog. Născută într-o familie seculară de evrei din Paris, Weil a dovedit o capacitate intelectuală remarcabilă de la vârste fragede, fiind admisă la […]

Principiul Pollianney și fericirea trăită doar în amintiri

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Ce bravo este Ivan Turgeniev; a reușit să dezvăluie caracterul iluzoriu al fericirii printr-o simplă și elegantă figură de stil, printr-o analogie pe înțelesul oricui: „Fericirea e ca sănătatea – o ai atunci când n-o observi”. Deci, realmente, fericirea nu o simți nicicând: știi când nu este, dar nu știi când este. Ce magie…  Exact […]

Jung și legătura dintre om și trecut, prin intermediul religiei

Posted 1 CommentPosted in Filosofie a religiei

Carl Gustav Jung (1875-1961) a fost un psiholog și psihiatru elvețian, fondator al psihologiei analitice, dar care a exercitat o influență puternică și în domenii conexe, precum în filosofia religiei sau în literatură. Fiu al unui pastor, Jung a fost pasionat de mic de studiul comportamental al persoanelor din jur, al părinților și profesorilor, fiind, […]

Dewey, filosoful aflat la intersecția politicii cu știința

Posted 1 CommentPosted in Filosofie politică

John Dewey (1859-1952) a fost un important filosof american, cu o contribuție semnificativă în domeniul educațional. Un avocat dedicat al democrației, Dewey s-a dedicat promovării școlii, ca instituție, și societății civile, ca mijloace de consolidare pentru societăți. Preocuparea pentru progres a fost fundamentată de interesul lui Dewey pentru teoria evoluționistă a lui Huxley. Dewey a […]

Kaiful care ne lipsește

Posted 1 CommentPosted in Filosofie altfel

Rusescul kaif (кайф, кейф) e un cuvânt de proveniență arabă (turcii spun keyif), cu sens de toropeală dulceagă, de odihnă în oaza răcoritoare; e un fel de dolce far niente. Potrivit Koranului, cei dreptcredincioși vor avea în Rai o stare de permanent kaif. Dostoievski a descifrat kaiful ca fiind o stare de beatitudine (состояние блаженной […]

Sofismul și ignorarea întrebărilor existențiale

Posted 1 CommentPosted in Curente filosofice

Sofismul este un curent filosofic apărut în Grecia antică presocratică, între secolele al VII-lea și al VI-lea înaintea erei noastre, materializat într-o școală de gândire care punea în centrul atenției sale omul și modul în care acesta se comportă și mai puțin aflarea răspunsului la întrebări metafizice. Practic, relativismul și scepticismul au caracterizat viziunea sofiștilor […]

Etimologia fericirii – ce explică sensul inițial al cuvântului

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

La originile sale, cuvântul „fericire” însemna un fel de noroc orb, o soartă zâmbitoare. Aflăm că românescul „ferice” provine din latinescul felix, cu un sens polivalent: „norocos”, „de succes”, „de bun augur”, „roditor”, „înfloritor”, „prosper”. Latinii utilizau și cuvântul fortuna (fericire, soartă), originar din fors (întâmplare, coincidență). De aici avem în italiană felicita și în […]

Schleiermacher și filosofia teologică

Posted 2 CommentsPosted in Filosofie a religiei

Friedrich Schleiermacher (1768-1834) a fost un important teolog german, considerat drept fondatorul modern al teologiei protestante. Crescut într-un mediu educațional rigid și bazat pe studiul religios, Schleiermacher a reușit să își convingă tatăl să întrerupă studiile teologice și să le urmeze pe cele universitare, unde a descoperit scrierile lui Kant, ale cărui adept a rămas […]

Mulțumirea ca alternativă realistă a fericirii

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Să fim mulțumiți de viață, asta de fapt vrem. Să ne bucurăm senin de ce avem, de planurile noastre, de familie, de amintirile plăcute din trecut, de sănătate. A fi mulțumiți înseamnă a ne sprijini pe realitatea trăirilor obișnuite și accesibile, nu pe utopia unei fericiri inclasabile și indiscernabile, care nu rezistă în fața vicisitudinilor […]

Jordan Peterson, adversarul corectitudinii politice

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

Jordan Bernt Peterson (1962 – ) este un psiholog canadian cu puternice înclinații către domeniul filosofic, atât din perspectiva sa politică, precum și din cea religioasă. Peterson este profesor universitar la Universitatea din Toronto, după o carieră academică dezvoltată prin apartenența la mai multe instituții de renume, printre care și Harvard. Viziunile lui Peterson au […]

Socrate și fericirea „de dincolo”

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Ce putem afla despre fericire de la Socrate? Cum și-o închipuia marele filosof? Credea el că oamenii pot fi fericiți? Mai întâi, aflăm că standardele sale în această materie erau foarte înalte; după Socrate, abia găsind înțelepciunea am putea găsi fericirea. Dar el însuși le-a găsit pe ambele? Dacă cercetăm dialogurile socratice, vom conchide că […]

Ecologismul sau responsabilitatea pentru starea mediului

Posted 1 CommentPosted in Curente filosofice

Ecologismul reprezintă un curent de gândire cu puternice implicații etice, al cărui scop este reprezentat de protejarea calității vieții, deziderat ce poate fi realizat prin renunțarea la practicile dăunătoare din societate. Sub aspect filosofic, se pot identifica două categorii de filosofi ai protecției mediului – cei care urmăresc, prin viziunea lor, menținerea unui mediu de […]

Toleranța lui Voltaire într-o epocă intolerantă

Posted 1 CommentPosted in Espresso Filosofic recomandă

Toleranța este o valoare pe care ne-o atribuim sau către care ne dorim să tindem, la nivelul societății. Ne place să credem că suntem toleranți, deschiși la minte și gata de a accepta diferențele dintre noi. În realitate, de multe ori, efortul nostru reprezintă un demers în sprijinul tarei corectitudinii politice, o imagine afișată de […]

Despre inadecvarea unui discurs corect

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Un mesaj corect, un semnal de alarmă legitim poate cădea în derizoriu în momentul în care emitentul este neadecvat și/sau în locul nepotrivit. Problema schimbărilor climatice este reală, iar efectele acesteia ne sunt vizibile tuturor. Totodată, este intuitiv să anticipăm ce va urma pentru omenire, dacă procesul degradării mediului înconjurător va continua în același ritm […]

Gorgias, oratoria și viața publică

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

Gorgias (483-376 înaintea erei noastre), filosof și orator, este considerat unul dintre fondatorii sofismului, curent de gândire care încerca promovarea oratoriei și retoricii în viața civică și politică. Gorgias s-a născut în Sicilia, ajungând în Atena în jurul anului 427, în fruntea unei misiuni diplomatice, urmând să rămână ulterior în capitala elenă. Patru opere ale […]

Hypatia și toleranța într-o lume intolerantă

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Hypatia din Alexandria (370 – 415) a fost una dintre figurile centrale ale mediului intelectual din zona Egiptului, aflată, la momentul respectiv, sub controlul Imperiului Roman. Nu se cunosc foarte multe amănunte despre viața Hypatiei, majoritatea informațiilor fiind în legătură cu moartea sa brutală. Fiica unui matematician de origine greacă, Hypatia a dobândit rapid cunoștințe […]

Bodhidharma, nirvana și fericirea redusă la zero

Posted 1 CommentPosted in Filosofie altfel

În mai toate sistemele religioase importante, fericirea este privită ca un fel de anomalie, ca ceva irealizabil în viața de acum. O anumită stare de fericire e admisă abia după moartea individului, prin contopirea eului/sufletului cu ce va găsi dincolo: neant, absolut, Dao, Dumnezeu, uitare în nirvana, tărâmul strămoșilor etc. Ilustrativă în această privință e […]

Postmodernismul și neîncrederea în metanarațiuni

Posted 2 CommentsPosted in Curente filosofice

Postmodernismul este unul dintre cele mai importante curente filosofice ale secolului al XX-lea, acesta dezvoltându-se, cu preponderență, în Franța. Caracteristica comună a postmoderniștilor este refuzul de a accepta adevăruri considerate universale, în societatea vestică, fără a investiga dacă narativul expus își confirmă argumentele. Termenul a apărut în 1979, fiind folosit de Jean-François Lyotard în lucrarea […]

Justus Lipsius și readucerea stoicismului în prim-plan

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Justus Lipsius (1547-1606), pe numele său real Joost Lips, este unul dintre cei importanți oameni de cultură din perioada în care a trăit, contribuția sa filosofică cea mai cunoscută fiind readucerea stoicismului în prim-plan, însă într-o modalitate prin care acesta să se armonizeze cu viziunea creștinismului. Născut în apropiere de Bruxelles, Lipsius și-a dedicat studiul […]

Du Bois și lupta pentru eliminarea segregării sociale

Posted Leave a commentPosted in Filosofie politică

William Edward Burghardt Du Bois (1868-1963) a fost un important filosof american, a cărui gândire a gravitat în jurul promovării egalității sociale pentru reprezentanții de culoare din societatea americană. Spre finalul vieții, viziunea lui Du Bois s-a îndreptat către marxism, ca modalitate de a înlătura diferențele economice dintre persoanele de culoare și majoritatea populației caucaziene. […]

Relativismul sau pluriperspectivismul în viața de zi cu zi

Posted 1 CommentPosted in Curente filosofice

Relativismul este curentul filosofic conform căruia toate punctele de vedere asupra unei situații pot fi considerate valide. Deși termenul a fost introdus inițial în limba germană, principiile din spatele acestuia au origini încă din Grecia Antică. Astfel, justiția este relativă cutumelor locale sau temperatura este relativă, în funcție de scara termică utilizată. Ieșind din sfera […]

Plutarh, binele, răul și destinul

Posted Leave a commentPosted in Filosofie a religiei

Plutarh (cu aproximație 45-120) a fost un filosof grec, ulterior devenit și cetățean roman, care a continuat moștenirea lui Platon, ducând ideile acestuia mai departe. Plutarh a predat filosofie pe teritoriul Imperiului Roman, ajungând să pătrundă în sferele înalte, învârtindu-se în cercurile împăraților Traian și Hadrian. Persoană care a călătorit mult, Plutarh a scris în […]

Spovedania lui Tolstoi sau eterna căutare a omenirii

Posted 2 CommentsPosted in Espresso Filosofic recomandă

Cu siguranță o parte dintre voi, la fel ca mine și ca alții înaintea noastră, s-au întrebat care este sensul vieții și cum îl putem găsi, în cazul în care avem dificultăți în a identifica unul. Cu toate acestea, dacă citești acest articol, ținând cont de profilul vizitatorilor Espresso Filosofic, viziunea ta, la fel ca […]

Pozitivismul logic și refuzul întrebărilor metafizice

Posted Leave a commentPosted in Curente filosofice

Pozitivismul logic reprezintă un curent filosofic care își are originea în Viena anilor 1920 și dezvoltarea în anii ’40 și ’50, în Statele Unite ale Americii. Conform acestei școli de gândire, cunoștințele dobândite pe cale științifică sunt singurele care pot prezenta încredere, fiind refuzată investigarea temelor cu tentă metafizică, precum cele referitoare la liberul arbitru […]

„Simbolul viu” redobândindu-se

Posted Leave a commentPosted in Filosofie altfel

Prin încercarea de a aprofunda câteva observaţii ale lui Mircea Eliade, din Imagini şi simboluri, poate fi prezentat un fel de înţeles al ignoranţei occidentalilor pentru suferinţa celui străin de spiritul lui. Pentru autor, descoperirea simbolurilor se realizează în situaţii istorice şi se revelează în situaţii limită. Cea din urmă situaţie este acel moment în […]