Ibn Khaldun – adevăratul părinte al economiei moderne

Adam Smith și Ricardo sunt considerați a fi părinții economiei moderne, dezvoltând idei noi care au pus bazele capitalismului și a dezvoltării ce a venit odată cu acesta. Cu toate acestea, ca și în cazul viziunii politice a lui Chanakya, contribuția orientală ce a precedat celei europene este prea puțin cunoscută și apreciată. Ibn Khaldun, considerat cel mai mare istoric al lumii arabe, avea să dezvolte idei revoluționare în materie economică, care au fost reluate de către Adam Smith, cel care avea și să primească recunoașterea pentru ele. Ibn Khaldun a trăit între 1322 și 1406, fiind născut pe teritoriul Tunisiei de astăzi. El a jucat un rol important în istoria islamică a Spaniei de astăzi, prin carieră diplomatică avută, fiind unul dintre cei doi mari intelectuali arabi ai epocii.

Muqaddimah (Introducere – o poți comanda de aici) este marea operă a lui Ibn Khaldun, aceasta fiind remarcabilă prin prisma faptului că analizează subiecte complexe, precum istoria, sociologia, economia sau filosofia, privind interacțiunea dintre ele, fiind, de asemenea, primul istoric care introduce în scrierile sale propriile opinii despre evenimentele relatate.

Ibn_Khaldun ibnu khaldun

Dar, revenind la aspectele economice, Ibn Khaldun, influențat de viața trăită în Granada și Cairo, metropole ale lumii arabe, avea să constate următoarele aspecte economice:

Urmărind evoluția beduinilor, a constatat că după ce aceștia au renunțat la viața în triburi în detrimentul civilizației, bunăstarea și luxul a condus la declinul civilazației; astfel, nicio dinastie/civilizație nu își poate menține punctul de apogeu pentru mai mult de patru generații, aspect ce se poate extrapola și la economie, prin ciclurile sale de creștere și recesiune, care se succed;
Munca este considerată sursa oricărui venit; indiferent de obiectul sau serviciul pe care îl cumpărăm, prețul acestuia are inclus și munca aferentă;
Ibn Khaldun observă cum veniturile ridicate obținute din unele meserii atrag oameni noi către acea profesie; pe măsură ce profesioniștii din breaslă se înmulțesc, profitul începe să scadă; această teorie avea să se regăsească în ideile de bază ale economiștilor clasici;
Aceeași meserie sau activitate este generatoare de venituri diferite, în funcție de oraș și de dezvoltarea acestuia, Ibn Khaldun comparând venituri din activități similare, realizate în Fez și Tlemcen; patru secole mai târziu, Adam Smith urma aceeași cale, comparând Anglia și Bengalul, în termeni de venituri obținute pentru activități similare;
Cererea pentru un produs este influențată de utilitatea acestuia pentru cumpărător, nu de nevoia reală asociată;
Prețurile foarte mici sau foarte mari sunt dăunătoare economiei; astfel, statul trebuie să intervină cât mai puțin în stabilirea prețurilor;
Ibn Khaldun surprinde și elementul de risc din spatele profitului, referindu-se la cei care păstrează grânele până la momentul în care prețul crește, riscând astfel ca grânele să se strice și să iasă în pierdere;
Filosoful arab analizează cu multă perspicacitate problema taxelor și conchide că atunci când statul impune taxe mici, populația va avea energia și impulsul de a fi activă, urmând ca, pe termen lung, statul să obțină venituri mai mari din taxe;
Comerțul între state este de încurajat, întrucât poate aduce profit atât statelor, cât și comercianților, asigurând și satisfacția populației, care va avea astfel o plajă mai largă de produse din care să aleagă;

Astfel, Ibn Khaldun expune idei originale și inovative în epocă, în materie economică, acesta fiind mult prea puțin cunoscut pentru ele. Adam Smith avea însă să primească recunoașterea generală ca fiind părintele economiei, datorită felului în care și-a expus teoria și a originii sale occidentale. Este drept, Adam Smith nu a avut acces la scrierile lui Ibn Khaldun, care au fost traduse pentru prima oară în limba turcă, la 40 de ani de la publicarea Avuției Națiunilor. Cu toate acestea, având în vedere ideile expuse și cronologia acestora, Ibn Khaldun ar merita o recunoaștere mai mare pentru dezvoltarea economiei moderne.

Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.