Calea de mijloc dintre capitalism și socialism a lui Mill

John Stuart Mill (1806 – 1873) a influențat considerabil peisajul intelectual britanic din secolul al XIX-lea, prin scrierile sale filosofice, axate mai ales în jurul economiei și al politicii. În cel din urmă, cu precădere, Mill urmează calea deschisă de Bentham, susținând raționalizarea legilor și a instituțiilor și utilitarianismul legislativ, care să urmărească îndeplinirea obiectivelor personale de fericire ale oamenilor. De asemenea, în materie politică, Mill a susținut folosirea teoriei economice, pentru a putea adopta măsuri cât mai corecte și utile.

Educat într-un spirit intelectual, studiind limba greacă de la trei ani, iar latina începând cu vârsta de opt ani, Mill avea să devină ulterior cunoscut pentru lucrări precum Despre libertate (disponibilă aici), Principii ale economiei politice (disponibilă aici) sau Utilitarianism (disponibilă aici). În materie de filosofie economică, Mill își dedică atenția asupra transformărilor cauzate de industrializare și de efectele capitalismului asupra societății. Astfel, Mill preia anumite idei sau critici lansate de către Marx și de alți socialiști, însă propune o schimbare într-un sens diferit de cel marxist.

espresso filosofic

Pornind de la ideea că, într-adevăr, munca oamenilor devine abrutizantă în fabrici, Mill expune următoarele idei principale:

  • În contextul unei munci repetitive și a unei diviziuni a muncii care alienează individul, Mill consideră că muncitorii trebuie să iasă din spiritul antagonic al capitalismului și să se asocieze;
  • Soluția lui Mill este reprezentată de cooperativele industriale, care, spre deosebire de propunerile socialiștilor, vizează avantajele ce sunt aduse de cultivarea spiritului competițional;
  • Mill propune două tipuri de cooperative: cel preferabil, în care, muncitorii împart dreptul de proprietate asupra capitalului, și celălalt, în care remunerația muncitorilor este legată de profitul obținut de întreprindere;
  • Mill susține primul tip de cooperativă întrucât consideră că o astfel de variantă transformă toți muncitorii în antreprenori, scoțându-i pe aceștia din cercul vicios muncă-plată, ce ar conduce la atrofierea simțurilor;
  • O altă propunere a lui Mill a fost înființarea de parteneriate cu răspundere limitată; până la momentul respectiv, partenerii erau responsabili integral pentru pierderi, inclusiv din proprietatea privată, element ce constituia un mare impediment pentru spiritul antreprenorial;

Tratând economia ca o parte din imaginea de ansamblu, Mill a propus soluții concrete pentru combaterea alienării clasei muncitoare, combinând astfel principii economice, politice și sociale, ghidate de spiritul utilitarianist și de atingerea fericirii. Astfel, Mill a adoptat o poziție activă în societate, încercând să transpună teoria în practică, în detrimentul unei filosofii pur teoretice.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.