Filosofie politică

Senghor și viziunea sa politică post-colonială

Léopold Sédar Senghor (1906-2001)  a fost unul dintre cei importanți oameni politici din Africa post-colonială, cât și un important filosof, în contextul mișcărilor de eliberare națională de pe continentul african. Împreună cu Léon Gontran Damas  și Aimé Césaire, avea să pună bazele curentului filosofic al negritudinii.

Senghor părăsea viitorul Senegal natal pentru a veni la studii în Franța. Ulterior, a participat la cel de-al doilea război mondial, în armata franceză, petrecând aproximativ doi ani în captivitatea trupelor germane, timp în care a scris numeroase poezii, dimensiunea poetică a lui Senghor fiind, de asemenea, recunoscută la nivel mondial. În perioada 1960-1980 acesta a fost președintele noului stat senegalez.

senghor, espresso filosofic

Din punct de vedere al filosofiei politice, principalele idei ale lui Senghor au fost:

  • Punând bazele negritudinii, Senghor pornește de la un termen rasist pentru a proclama lupta populației de culoare din Africa împotriva regimului colonial francez;
  • Sartre lăuda curentul negritudinii, pentru faptul că a fost primul curent de eliberare care nu promova o limbă autohtonă, ci limba puterii coloniale, căreia îi dădea o formă cu totul nouă, pe care francezii aveau să o descopere prin poeziile lui Senghor;
  • Din punct de vedere politic, Senghor a promovat o versiune africană a marxismului, reinterpretată în acord cu realitățile din noile societăți africane și care se apropia doctrinar de prima etapă a scrierilor marxiste, care vizau eliberarea omului de orice formă de alienare;
  • Adoptând o versiune proprie a socialismului; Senghor a menținut legăturile Senegalului cu Franța, promovând, de altfel, formarea de legături între state, prin intermediul francofoniei;

Fiind primul african admis în cadrul Academiei Franceze, influența lui Senghor în sfera politicii și a filosofiei africane este incontestabilă, acesta punând bazele unuia dintre cele mai stabile state de pe marele continent. Contribuția lui Senghor la formarea unității prin francofonie este recunoscută inclusiv la București, o piață din capitală purtând numele filosofului senegalez, unde se găsește și un bust al acestuia.

 


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *