Școala de la Salamanca și inovațiile sale economice uitate

Posted on Posted in Filosofie economică

În articolul de astăzi nu vom analiza gândirea economică a unui filosof, ci viziunea agregată a unei întregi comunități, în speță a teologilor renașcentiști spanioli și portughezi, reuniți în Școala de Salamanca. Lucrările membrilor s-au concentrat pe mai multe arii de studiu, influența cea mai importantă fiind cea în materie economică, aceasta aducând o cu totul nouă viziune în filosofia economică a epocii.

Printre cei importanți reprezentanți ai școlii se numără Francisco de Vitoria (reprezentat în fotografia de mai jos), Domingo de Soto, Tomas de Mercado sau Martin de Azpilicueta, care și-au formulat ideile în materie economică în secolul al XVI-lea. Deși mulți dintre reprezentanții școlii erau teologi, aceștia s-au distanțat de viziunea clasică a Bisericii cu privire la economie, formulând idei pline de noutate pentru acea vreme, care aveau ulterior să reziste testului temporal.

școala de la salamanca, filosofie, filosofie economică

Cele mai importante idei economice expuse de către reprezentanții Școlii de la Salamanca au fost următoarele:

  • Observând inflația generată de aurul adus din Lumea Nouă, s-a constatat că banii sunt mai valoroși acolo unde sunt în cantități mici, față de locurile în care aceștia abundă; astfel, orice obiect este mai scump atunci când cererea este mare, iar oferta este mică;
  • Cu cât cantitatea de bani crește, cu atât utilitatea fiecărei unități monetare scade pentru populație și vice-versa; astfel, a fost formulată într-o formă incipientă teoria utilității marginale, ce avea să fie dezvoltată mult mai târziu;
  • Este refuzată viziunea clasică religioasă din epocă, conform căreia comerțul este dăunător, subliniindu-se faptul că, prin comerț, relațiile interumane sporesc, contribuindu-se astfel la coeziunea comunității;
  • Proprietatea publică prezintă avantajul de a fi conservată cu o mult mai bună diligență, în comparație cu o proprietate deținută în devălmășie; cu toate acestea, în situații de criză, toate bunurile pot trece în patrimoniul comun;
  • Dobânda practicată pentru împrumuturi este firească, din mai multe puncte de vedere:
    • Destinatarul împrumutului beneficiază de pe urma banilor primiți;
    • Cel care împrumută își asumă un risc, prin înstrăinarea banilor săi;
    • Cel care împrumută nu poate folosi banii împrumutați pentru alte scopuri;
    • Banii sunt, de asemenea, o marfă, dobânda fiind costul acesteia;

Școala de la Salamanca a dezvoltat astfel idei inovatoare pentru filosofia economică, însă viziunea reprezentanților săi nu a fost continuată până în secolul al XVII-lea. Apoi, Școala de Salamanca a intrat într-un con de umbră până în secolul al XX-lea, când Joseph Schumpeter a readus în prim plan ideile teologilor spanioli, arătând importanța acestora în dezvoltarea filosofiei economice moderne.


Dacă dorești să primești newsletter-ul lunar, care cuprinde toate articolele din luna curentă, te poți abona mai jos.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *