Filosofie economică

Proudhon și latura economică a anarhismului

Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865) este prima persoană care s-a declarat a fi anarhistă, fiind considerat părintele acestui curent politic, care are la bază multe aspecte economice. Viziunea lui Proudhon i-a atras atenția lui Marx, cei doi intrând în contact și colaborând, până la momentul în care viziunile celor doi s-au separat iremediabil.

Proudhon este cunoscut pentru celebra sa replică Proprietatea este furt, inclusă în prima sa lucrare, Ce este proprietatea ? Studiu asupra principiului de drept și al guvernării. Lucrarea a atras atenția atât autorităților de la Paris, cât și lui Marx, cei doi întâlnindu-se în timpul în care filosoful francez a locuit în capitala franceză. Despărțirea ideologică dintre cei doi s-a produs în momentul în care Marx a publicat lucrarea Sărăcia filosofiei, ca răspuns la lucrarea lui Proudhon, intitulată Filosofia sărăciei. Activitatea politică a lui Proudhon s-a desfășurat și prin intermediul jurnalismului, acesta criticând vehement noua conducere de la Paris, instalată ulterior Revoluției din 1848.

proudhon, espresso filosofic

Din punct de vedere economic, principalele idei ale lui Proudhon erau următoarele :

  • Filosoful francez favoriza existența unor asociații ale muncitorilor, în detrimentul proprietății private sau a naționalizării impuse, în a cărei eficiență nu credea;
  • Spre deosebire de Marx, Proudhon vedea posibilă o revoluție socială care să se realizeze prin mijloace pașnice, fiind de acord cu motivele care au condus la revoluția din 1848, dar condamnând actele de violență apărute;
  • Filosoful francez a dorit să creeze un program de asistență financiară mutuală, prin care o bancă centrală nou înființată ar fi oferit credite cu o rată a dobânzii foarte mică;
  • Prin anarhismul său, Prudhon vedea o societate fără autoritate, considerând că a fi guvernat înseamnă a fi urmărit, supravegheat, spionat, controlat, îndoctrinat, cenzurat și comandat;
  • Proudhon vedea o axă cu trei arii de acțiune pentru suprimarea individului, din punct de vedere fizic, al voinței și al rațiunii; această suprimare se realiza prin acțiunea capitalului asupra muncii, acțiunea statului asupra libertății și acțiunea bisericii asupra spiritului;
  • Prin viziunea sa, Proudhon refuza atât capitalismul, cât și comunismul, promovând o viziunea pe care o numea mutualism, care presupunea ca muncitorii să fie proprietarii mijloacelor de producție.

Influențat de Hegel sau de Fourier, cât și de inegalitatea și sărăcia aferentă timpurilor în care a trăit, Proudhon a devenit exponentul anarhismului și cel care a inspirat celebrul semn grafic urban, al A-ului încercuit. De asemenea, în ciuda rupturii ideologice, influența lui Proudhon asupra lui Marx nu poate fi negată, cât și asupra lui Bakunin, pe care l-am analizat într-un material anterior.

 


Dacă dorești să primești newsletter-ul lunar, care cuprinde toate articolele din luna curentă, te poți abona mai jos.

 

One thought on “Proudhon și latura economică a anarhismului

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *