Pareto și constatările sale economice

Vilfredo Pareto (1848 – 1923) este unul dintre cei mai cunoscuți economiști italieni, acesta fiind celebru pentru două concepte economice ce îi poartă numele. Pareto nu a fost activ preocupat de studiul economiei până la vârsta de 42 de ani, la 49 scriind prima sa lucrare, Curs de economie politică (aici poți afla mai multe despre scrierile lui Pareto).

La nivel de viziune, Pareto a fost un adversar al protecționismului și al militarismului, pe care le considera ca fiind principalii inamici ai libertății. Filosofia sa economică și crezul său în supremația elitei la nivelul societății au făcut ca Pareto să fie considerat un simpatizant al regimului fascist al lui Musolini (aflat abia la început, în 1922, cu un an înaintea morții lui Pareto), deși economistul italian avea să refuze un post de senator.

pareto,espresso filosofic

La nivel conceptual, Pareto este cunoscut pentru următoarele idei de filosofie economică:

  • Cea mai cunoscută idee a economistului italian este optimalitatea Pareto: o alocare optimă a resurselor este atinsă în momentul în care nu se poate îmbunătăți situația niciunei persoane fără a o înrăutăți pe a alteia;
  • O altă constatare a lui Pareto este formula cunoscută sub forma de ”80 – 20”; Pareto observă că, în Italia, 80% din terenul agricol este deținut de 20% din populație, principiu pe care îl consideră universal: 80% din efecte derivă din 20% dintre cauze, idee preluată astăzi și în business (adesea, 80% din vânzările unei companii sunt generate de 20% dintre clienți);
  • În ultimii ani, Pareto și-a schimbat interesul, trecând de la economie la sociologie, constatând că o parte din teoriile sale nu au aplicabilitate în realitate și dorind să descopere cauza;
  • Pareto a afirmat ulterior că oamenii acționează ilogic, deși aceștia lasă impresia că se ghidează după logică în deciziile pe care iau.

Influența lui Pareto este una importantă, atât în domeniul economiei, cât și al sociologiei, acesta fiind artizanul unor noi descoperiri în cele două domenii, în ciuda timpului relativ redus pe care l-a dedicat celor două științe.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *