Marchizul de Condorcet și iluminismul francez

Posted on Posted in Filosofie economică

Marie-Jean-Antoine-Nicolas de Caritat, cunoscut ca Marchizul de Condorcet (1743-1794),  este unul dintre filosofii francezi ai perioadei Iluminismului, cu un rol important prin prisma faptului că a susținut reforma educațională și, o premieră în epocă, egalitatea dintre femei și bărbați.

Filosoful francez a fost încântat de izbucnirea Revoluției Franceze, nefiind adeptul monarhiei. Cu toate acestea, pe măsură ce aripa radicală a lui Robespierre a acaparat revoluția, marchizul a fost nevoit să fugă, pentru a scăpa de teroarea noului regim și să se ascundă pentru doi ani, pentru a fi apoi capturat și închis, decedând la două zile de la prinderea sa. În perioada în care a stat ascuns, pentru a își ocupa mintea, marchizul a scris o lucrare cu privire la evoluția omenirii, considerând că aceasta se împarte în 10 etape, ultima etapă fiind singura în care omenirea nu ajunsese la momentul respectiv.

marchizul de condorcet, espresso filosofic

În privința ideilor sale filosofice, ce cuprind considerații economice, de Caritat considera că :

    • La momentul în care omenirea va ajunge în ultima sa etapă a evoluției, nu vor mai exista inegalități între națiuni sau între clase, iar omul va atinge stadiul de perfectabilitate morală, intelectuală și fizică;
    • Filosoful francez se pronunță pentru o organizare statală care să permită o economie liberă, o liberatate religioasă și o formă de guvernământ diferită de monarhie;
    • Anticipând și simțind nevoia progresului societății, Marchizul de Condorcet se opunea sclaviei și milita pentru egalitatea dintre sexe, inclusiv în privința dreptului de a vota, refuzând ”argumentul științific ” din epocă, care considera bărbații mai dezvoltați intelectuali decât femeile;
    • Marchizul a dorit înlocuirea sistemului medical, bazat pe caritate creștină, cu un nou sistem organizat și laic;
    • În materie de fiscalitate, acesta s-a pronunțat inițial împotriva taxării progresive, reconsiderându-și poziția în timpul Revoluției;
    • Spre deosebire de Mandeville, de Caritat nu considera propriul interes ca fiind singura rațiune a comportamentului uman, subliniind importanța dragostei și a simpatiei în deciziile luate;

În plan personal, căsătoria filosofului cu Sophie de Grouchy a fost o uniune de succes, atât în plan sentimental, cât și intelectual, cei doi împărtășind idei similare și militând pentru aceleași cauze. În plan filosofic, marchizul a identificat și paradoxul votului, apreciind că, la nivel societal, preferințele electorale sunt ciclice, deși, la nivel personal, acestea sunt constante. Prin lucrările sale, Marchizul de Condorcet rămâne una dintre personalitățile de referință ale unei perioade tulburi, în care acesta a rămas adeptul libertății și a propriilor valori, în ciuda vicisitudinilor politice, care i-au adus, în final, și sfârșitul.


Dacă dorești să primești newsletter-ul lunar, care cuprinde toate articolele din luna curentă, te poți abona mai jos.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *