Karl Marx și critica sa asupra capitalismului

Posted on Posted in Filosofie economică

Karl Marx (1818 -1883) este una dintre figurile cele mai importante ale istoriei, prin prisma influenței avute post-mortem asupra evoluției politice și economice din multe state. Deși contribuția filosofică a lui Marx se întinde în special în domeniul filosofiei politice, cât și către filosofia religiei, în acest articol ne vom concentra strict asupra interpretării sale economice, ca răspuns la viziunea lui Adam Smith și ca unică variantă de stopare a efectelor nocive ale capitalismului, din epoca filosofului german.

După cum afirmația istoricului Jules Michelet în deschiderea cursului său istoric despre Marea Britanie, ”Domnilor, Anglia este o insulă”, este mai profundă decât pare la prima vedere, toată istoria sa putând fi interpretată prin prisma acestei caracteristici geografice, la fel afirmația că Marx a fost un filosof german este mai încărcată de însemnătate decât transcede la o primă vedere, gândirea sa fiind puternic influențată de cea a lui Hegel, cât și modelată de contextul economic și social din Europa. Născut într-o familie de evrei, Marx observa cum tatăl său se convertea la creștinism pentru a putea beneficia de șanse egale în carieră, fapt ce avea să îi modeleze critica asupra religiei, considerată opiumul maselor. Marx avea să locuiască și în Franța, Belgia și Marea Britanie, unde avea să observe condițiile dure de lucru ale clasei muncitoare, alienată de sistemul capitalist avid după profit. De asemenea, contextul revoluționar european de la 1848 avea să contribuie la completarea viziunii marxiste. Astfel, alături de bunul său prieten, Friedrich Engels, Marx milita pentru o revoluție totală care să înlocuiască sistemul capitalist cu cel comunist.

karl marx, espresso filosofic, filosofie economica

În ceea ce privește viziunea sa economică, opera de referință a lui Marx este Capitalul. Cele mai importante idei ale sale, într-o formă mult simplificată, sunt următoarele:

  • Marx nu pornește în analiza sa de la sărăcia din rândul muncitorilor, ci de la starea de dezumanizare în care aceștia se găsesc. Oamenii sunt înstrăinați de propria muncă și de consecințele ei sociale, ce iau forma bunurilor sau a instituțiilor politice;
  • Rezultatul acestei munci autoînstrăinate se va transpune apoi în conceptul de proprietate privată. Una dintre măsurile pe care Marx le propune în cadrul noii societăți este eliminarea proprietății private burgheze, argumentând că în momentul în care capitalul este transformat în proprietate colectivă, care aparține tuturor membrilor societății, caracterul social al proprietății se transformă, iar aceasta își pierde caracterul de clasă;
  • Marx critica diviziunea muncii întrucât aceasta nu ținea cont de aptitudinile individuale ale cetățenilor sau de interesul general, totul petrecându-se conform orânduielii capitaliste, mărfurile fiind cele care dictează în final natura activității umane. Acestă diviziune a muncii devenea sursa primordială a inegalității sociale, iar noul sistem propus, comunismul, urmărea desființarea acesteia și posibilitatea individului de a participa la toate tipurile de muncă, în vederea dezvoltării sale omnilaterale;
  • Un concept introdus de Marx în scrierile sale economice, pentru a sublinia avantajul capitalistului în societate, este cel de plus valoare. Astfel, muncitorul, pentru a își îndeplini sarcinile are nevoie de un anumit număr de ore de muncă. Fiind însă plătit săptămânal, capitalistul îi poate cere o muncă zilnică suplimentară, diferența dintre munca prestată suplimentar și cea prestată conform înțelegerii transformându-se în plus valoare pentru angajator;
  • Referitor la modul de organizare a producției industriale în noul sistem comunist, Marx este de părere că în toate muncile în care cooperează mai mulți indivizi, conexiunea și unitatea procesului se vor exprima printr-o voință care comandă, activitatea luând forma modului în care funcționează o orchestră, unde regulile se respectă fără a lăsa loc de sentimente antagonice;
  • Întrucât societatea este organizată pentru a reglementa producția generală, individul nu este limitat la o activitate exclusivă, putând să se perfecționeze în orice ramură dorește. Marx propune diversificarea activităților, fără a fi nevoie de a se specializa în oricare dintre ele.

Deși realitatea a infirmat viabilitatea ideilor marxiste, valoarea acestora rezidă în identificarea unor probleme majore ale capitalismului din secolul al XIX-lea, care au fost ulterior remediate de către sistemele politice occidentale. De altfel, deși preponderent capitaliste, multe dintre economiile avansate ale lumii utilizează și anumite concepte de sorginte marxistă, statul fiind cel care reglementează activitatea în anumite sectoare economice, precum cel industrial. În ceea ce îl privește pe Marx, pornind de la filosofia sa economică, vom analiza ulterior viziunea sa asupra comunismului politic.


Dacă dorești să primești newsletter-ul lunar, care cuprinde toate articolele din luna curentă, te poți abona mai jos.