Filosofie altfel

Rețeta fericirii

Rețeta fericirii, scrisă acum 2 000 de ani de ilustrul poet latin Marțial, nu și-a pierdut niciun dram din farmecul său. Dar oare e vorba de fericire în ea sau, totuși, de altceva? Să luăm cunoștință de textul în care poetul vine cu sfaturi către sine însuși:

Cum poți să duci o viață plăcută și-un trai bun,

Iubite Martialis, ascultă-mă să-ți spun:

Să ai puțină stare, nu însă dobândită

Prin propria ta trudă, ci numai moștenită.

Un câmp mănos și darnic, cu rod îmbelșugat,

Iar flacăra în vatră să ardă ne-ncetat.

Să n-ai defel procese, iar vizite mai rare,

Să nu-ți faci gânduri negre, să ai un suflet tare,

Trup sănătos și sprinten, putere mlădioasă,

Purtarea ta să fie, cu toți, prietenoasă.

Să ai amici de-o seamă și mese liniștite,

Nopți fără de libații, dar și de griji lipsite.

Prea pudică nu-i bine să fie-a ta iubită,

Și totuși să rămână purtarea ei cinstită.

Un somn fără de vise să-ți facă noaptea mică,

De clipa cea din urmă nicicând să-ți fie frică,

Cu ceea ce ești astăzi, tu să te mulțumești,

Și-afară de acestea, nimic să nu dorești.

martial, espresso filosofic

Găsim în textul acesta modelul necesităților satisfăcute și al tensiunii în mod înțelept evitate. Fericirea la Marțial e sinonimă cu desfătarea moderată a unui boiernaș provincial, ea corespunde vieții bucolice a unui hidalgo mulțumit cu puținul; este rețeta unui trai epicurian, care proclamă senzația de bine și urmărește protejarea față de senzația de rău.

Greu de urmat în toate aspectele sale, această rețetă a lui Marțial nu e atât a fericirii, cât a simțurilor menținute în echilibru; e rețeta împăcării dintre fiziologie, pat și bucătărie…

Articol realizat de Dorian Furtună.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Please follow and like us:
error0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *