Nietzsche și conceptul său de supraom

Posted on Posted in Filosofie a religiei

Friedrich Nietzsche (1844 – 1900) este unul dintre filosofii cu cea mai mare influență asupra gândirii vestice, scrierile sale fiind orientate către teme precum puterea, estetica, morala, nihilismul, istoria și scopul existenței. Cunoscut pentru afirmația sa, Dumnezeu este mort, Nietzsche caută afirmarea individului prin propriile forțe, fără a căuta salvarea în sânul religiei.

Crescând sub influența lui Richard Wagner, pe care îl admira foarte mult (fapt pe care avea să îl regrete ulterior), și studiind și preluând o parte dintre ideile lui Schopenhauer, Nietzsche se delimitează la un moment dat de ambii, pentru a își desăvârși viziunea proprie, devenită ulterior celebră. Cu toate acestea, Nietzsche, asemenea lui Schopenhauer, nu a atins faima în timpul vieții, una măcinată de greutăți și încheiată la capătul unei afecțiuni psihice severe.

nietzsche, espresso filosofic

Încercând a sumariza principalele idei propuse de către Nietzsche, putem afirma că viziunea sa se conturează în jurul conceptului de supraom şi a celui de dorinţă de putere. Astfel:

  • Nietzsche pornește de la mitologia greacă și analizează modelul dionisiac (irațional, întunecat, impulsiv) și cel apolonic (rațional, luminos, calm), conchizând că societatea vestică și creștinismul au făcut ca oamenii preponderent dionisiaci să fie foarte rari;
  • Creștinismul este criticat pentru că îndeamnă la letargie, la inacțiune și la stăvilirea dorințelor, aspecte opuse modelului dionisiac;
  • Fiind adeptul acțiunii și considerând că valorile actuale sunt unele false, Nietzsche consideră că societatea are nevoie de supraoameni (de exemplu Napoleon) care să își impună propriile idei și să schimbe societatea;
  • Acești supraoameni nu sunt persoane tipice: își doresc și cresc prin puterea pe care o capătă, pot fi considerați ciudați, pot avea preferințe sexuale atipice, își exprimă emoțiile, uneori chiar violent, și reprezintă idealul către care trebuie să tindă umanitatea;
  • Supraomul este acela care poate trece peste toate suferințele vieții și care acceptă nefericirea și suferința din lume;
  • Nietzsche consideră că materialul uman pentru supraoameni este limitat, doar puțini putând atinge acest stadiu de îmbinare armonioasă dintre modelul dionisiac și cel apolinic (idee controversată, în contextul apariței discriminărilor rasiale și a ororilor celui de-al Doilea Război Mondial, însă neformulată în scopul în care a fost ulterior exploatată).

Nietzsche rămâne unul dintre personajele cele mai fascinante ale gândirii filosofice, acesta introducând concepte noi și o viziune unică. Astfel, Nietzsche practic analizează o veche dilemă a omenirii, a sensului vieții în fața nimicului înconjurător (filosoful german fiind un adversar înverșunat al creștinismului), scopul său fiind acela al realizării individuale, prin propriile forțe și resurse, și transformarea în supraom.


Dacă dorești să primești newsletter-ul lunar, care cuprinde toate articolele din luna curentă, te poți abona mai jos.

4 thoughts on “Nietzsche și conceptul său de supraom

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *