Kant și viziunea sa asupra moralităţii

Posted on Posted in Filosofie a religiei

Immanuel Kant (1724-1804), a fost un mare gânditor din perioada iluminismului și unul dintre cei mai importanti filosofi din cultura istoriei apusene. Adept al idealismului critic, exercită o enormă influenţă asupra dezvoltării filosofiei. Kant impresionează printr-o remarcabilă gândire analitică. Acesta reduce religiosul la raţional, religia la morală, creând o stare de veghe privind moralitatea omului adaptată la raţiune.

Viața lui Kant se confundă cu viața profesională și cu doctrina sa. În 1770, Kant este numit profesor titular la catedra de logică și metafizică. Prima sa operă majoră a fost “Critica rațiunii pure”, remarcându-se și prin “Critica puterii de judecare”. În 1780 devine membru în Senatul universității, iar în 1787 membru al Academiei de științe din Berlin. În semestrul de vară din 1786, este numit pentru prima oară rector, titlu conferit de Frederic al II-lea.

kant, espresso filosofic

Ideile principale care privesc moralitatea kantiniană sunt următoarele:

  • Kant întemeiază etica deontologică. Aceasta apreciază că, indiferent de scop, trebuie să ne supunem unei legi universal valabile. Câteva dintre acestea ar putea fi conştiinţa (raţiunea), Dumnezeu (“produs” al conştiinţei). Totodată, etica deontologică susţine că trebuie să acţionăm conform datoriei şi nu din înclinaţie.
    • Înclinaţie: subiectul acţionează egoist, doar în interesul său.
    • Conform datoriei, dar nu din datorie: a face un bine doar pentru lauda adusă sau pentru diferite câştiguri.
    • Din datorie: a oferi ceva fără a aştepta vreo răsplată.

 

  • Împlinirea datoriei înseamnă respectarea imperativului categoric (trebuie), deşi uneori acţionăm respectând imperativul ipotetic (practic), Kant concluzionând: “Acționează în așa fel încât maxima acțiunilor tale să poată fi impusă ca lege universală”.
    • Astfel, imperativul categoric ar putea fi următorul: Nu trebuie să mint chiar dacă acest lucru nu mi-ar aduce nici cea mai mică ruşine.
    • În schimb, imperativ ipotetic ar putea fi reprezentat de:. Eu nu trebuie să mint pentru că vreau să fiu respectat.
  • Relaţia omului cu ceilalţi semeni ar trebui să se bazeze pe principiul respectului reciproc,fără a ne folosi de cei din jurul nostru pentru a ne atinge, în mod perfid, interesele.
  • Dumnezeu, în vizunea kantiniană este văzut ca un judecător creat de noi, acesta nefiind altceva decât propria conştiinţă, pusă sub diverse reguli care ne oferă stabilitate.

Kant a fost un filosof care a adus idei revoluţionare, prin noutatea lor, cât și o moralitate a simţurilor, expusă prin idei critice.  Fiind influențat de Rousseau, Spinoza, sau Descartes, Kant avea să dezvolte un întreg sistem filosofic, adesea greu inteligibil, care a reprezentat sursă de inspirație pentru filosofi numeroși filosofi și oameni de cultură.

Articol realizat de Oana Voroniuc.


Dacă dorești să primești newsletter-ul lunar, care cuprinde toate articolele din luna curentă, te poți abona mai jos.

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *