Filosofie a religiei

Ikhwan al-Safa’ și apariția primei enciclopedii

Ikhwan al-Safa’ îi reprezintă, sub nume generic, pe autorii celei mai mari enciclopedii din Evul Mediu, care a apărut în spațiul islamic, cu cel puțin două secole înaintea publicării unei lucrări similar în spațiul european. Lucrarea, ai cărei autori nu au fost identificați, cuprinde informații despre o serie de teme, de la filosofie la matematică, bagaj de cunoștințe destinat elitelor vremii.

Enciclopedia, cunoscută sub numele de Tratate despre Frații Purității (Treatises of the Brethren of Purity) pare a fi fost scrisă între secolul al X-lea și al XI-lea, în Irak-ul modern, fiind influențată de filosofia lui Aristotel și de curentul neoplatonist de gândire. Lucrarea este împărțită în patru volume și 52 de capitole.

enciclopedie, espresso filosofic

Din punct de vedere al filosofiei religiei, principalele aspecte care caracterizează enciclopedia sunt următoarele :

  • Pornind de la teoria pitagoreică, autorii afirmă că fiecare număr depinde de precedentul său, ajungând astfel la numărul unu ; similar, fiecare viață omenească este legată de cele ce au precedat-o, până când ajungem la prima viață, cea primară, cea a divinității ;
  • În ceea ce privește creația, viziunea este următoarea : Dumnezeu creează intelectul din nimic, iar acesta ulterior dă naștere universului ;
  • Din intelect ia naștere sufletul universal, care ia forma soarelui și oferă energiei întregului spațiu cunoscut;
  • Ulterior, iau naștere și celelalte elemente care aparțin lumii în care trăim (materia primă, natura, corpul absolut, stelele fixe, cele patru elemente – focul, aerul, apa și pământul, și cele trei împărății – minerală, animală și vegetală);
  • Conform viziunii din Enciclopedie, urmând calea deschisă de ideile din Grecia antică, corpul uman reprezintă o versiune în miniatură a universului;
  • Din punct de vedere al binelui și răului, autorii enciclopediei identifică divinitatea doar cu atributul binelui, plasând responsabilitatea răului în rândul oamenilor;

Stilul și informațiile transmise, uneori aflate în contradictoriu, au făcut imposibilă atribuirea lucrării către adepți ai șiismului sau sunnismului. Cu toate acestea, enciclopedia a fost considerată o dovadă de erezie la momentul apariției, fiind ordonată distrugerea sa. Din fericire, lucrarea a supraviețuit, fiind ulterior tradusă în persană și turcă, devenind astfel una dintre cele mai învăluite de mister opere din istorie.


Ți-a plăcut articolul? Atunci înscrie-te în comunitatea Espresso Filosofic. Primești primul cele mai recente articole și perspective despre filosofie.

Please follow and like us:
error0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *